Centrului Unic de gestionare a crizei privind fluxul de refugiați trece în gestiunea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență. Anunțul a fost făcut într-o conferință de presă de Dumitru Udrea, care este directorul centrului și Secretarul General al Guvernului. Oficialul a mai precizat că în scurt timp va fi publicat raportul de activitate a acestui centru. Noul director al instituției a fost numit colonelul Adrian Efros, șef al Marelui Stat Major al Armatei Naționale.

„Centrul și echipa pe care am avut onoarea să o conduc a fost create pentru a asigura ajutor imediat cetățenilor din Ucraina ajunși în Republica Moldova. După mai mult de o lună de activitate în stare de urgență Centrului Unic de gestionare a crizei a reușit să stabilească mecanisme și procese bine definite, care au consolidat reacții de răspuns a Guvernului la criza provocată de războiul din Ucraina”, a declarat Dumitru Udrea.

De la începutul războiului din Ucraina, 50 de mii de refugiați din țara vecină au fost cazați în cele peste 100 de centre de plasament autorizate și adăposturi de urgență din Moldova.

„Moldova a primit ajutoare umanitare sub formă de bunuri în valoare de peste 7 milioane de euro. Contul unic trezorial de stat deschis de Ministerul Finanțelor la începutul crizei pentru donații de la persoane fizice și juridice din țară și de peste hotare astăzi, 31 martie, suma a depășit 58 de milioane de lei. Începând cu 27 februarie până azi au fost înregistrate 300 de loturi de ajutoare umanitare dintre care 35 de loturi destinate Ministerului Muncii și Protecției Sociale și Ministerului Afacerilor Interne. Acestea sunt în valoare de 1,2 milioane de euro”, a mai declarat Udrea.

Noul director al centrului a vorbit despre scopurile pe care le are.

„Centrul își va mobiliza eforturile domeniile cheie:funcționarea centrelor de plasament autorizate, asigurarea transportului pe segmentul de frontiera moldo-ucrainean, dar și transferarea refugiaților pe calea aeriană, feroviară și rutieră spre destinații din UE. O prioritate rămâne cooperarea cu agențiile ONU.”, a declarat Adrian Efros.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Comisia pentru Situații Excepționale #Dumitru Udrea

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.