Uniunea Europeană lucrează la un nou pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, care ar putea restricţiona închirierea de avioane şi importul şi exportul de produse precum carburanţi, produse din oţel şi bunuri de lux, au declarat două surse care cunosc discuţiile, transmite CNBC.

Cu toate acestea, blocul rămâne divizat cu privire la extinderea acestor sancţiuni la importurile de energie, în ciuda dovezilor tot mai numeroase referitoare la crimele de război comise de forţele ruse în Ucraina.

Procurorul general al Ucrainei a declarat că 410 cadavre au fost găsite în oraşe recucerite, de la retragerea forţelor ruse din jurul Kievului, ca parte a unei investigaţii privind posibile crime de război, potrivit news.ro.

În weekend, diverse organizaţii internaţionale de presă au relatat despre uciderile în masă ale civililor în oraşul Bucea, un oraş ucrainean apropiat de capitala ţării Kiev, care a fost sub ocupaţie rusă până de curând.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Informaţiile au condus la o serie de apeluri din interiorul Uniunii Europene pentru ca blocul să meargă mai departe în pedepsirea Moscovei pentru invazia sa neprovocată în Ucraina. Blocul lucrează acum la un al cincilea pachet de sancţiuni împotriva Rusiei, noua rundă de măsuri urmînd să fie aprobată în cursul acestei săptămâni.

Doi oficiali UE, care nu au dorit să fie numiţi din cauza naturii sensibile a discuţiilor, au declarat pentru CNBC că o propunere pentru următorul pachet de sancţiuni include leasing de avioane, produse din oţel, bunuri de lux şi combustibil pentru avioane.

Ambele surse au adăugat că pachetul de măsuri este încă în discuţie şi s-ar putea schimba pe măsură ce discuţiile vor continua în zilele următoare şi înaintea unei întâlniri cruciale a ambasadorilor UE de miercuri. Unul dintre oficiali a adăugat că ”evident, lipseşte o componentă mare”, cu referire la lipsa de măsuri privind sectorul energetic rus.

Impunerea unei interdicţii imediate asupra gazului, petrolului sau chiar cărbunelui rusesc a fost un subiect de mare dezbatere în cadrul UE de când Rusia a invadat Ucraina pe 24 februarie. În timp ce unele naţiuni susţin interzicerea energiei ruseşti, alte ţări UE susţin că sunt prea dependente de aceasta şi că sancţiunile ar avea un efect negativ asupra propriilor lor economii mai mult decât asupra Rusiei.

Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a declarat luni că UE ar trebui să convină cu privire la restricţionarea petrolului şi cărbunelui rusesc în urma atrocităţilor raportate la Bucea.

Polonia, de exemplu, a anunţat luna trecută că va opri importurile de cărbune rusesc. Cu toate acestea, există un grup foarte vocal de naţiuni UE care încă sunt împotriva aprobării oricăror sancţiuni energetice.

„Vrem să fim, [în] timp scurt, mai puţin dependenţi de importurile ruseşti de energie ale Uniunii Europene, iar Germania va sprijini noi sancţiuni împotriva Rusiei. Trebuie să punem mai multă presiune asupra lui Putin şi trebuie să izolăm Rusia, trebuie să tăiem toate relaţiile economice cu Rusia, dar în acest moment nu este posibil să tăiem aprovizionarea cu gaze”, a declarat luni ministrul german de Finanţe Christian Lindner, pentru CNBC, la Luxemburg.

Întrebat dacă, aşa cum a sugerat Macron, UE ar trebui să continue cu sancţiunile pentru petrol şi gaze, Lindner a spus: ”Fără speculaţii din partea mea”.

Omologul său austriac s-a exprimat, de asemenea, împotriva interzicerii gazelor rusesc.

„Austria nu este în favoarea mai multor sancţiuni privind gazele. Suntem foarte dependenţi de gazele ruseşti şi cred că toate sancţiunile care ne-ar lovi mai mult decât pe ruşi nu ar fi bune pentru noi. De aceea suntem împotriva sancţiunilor în materie de petrol şi gaze”, a declarat pentru CNBC Magnus Brunner, ministrul federal al Finanţelor din Austria.

Biroul european de statistică estimează că Austria a importat aproape 59% din necesarul său de gaze naturale din Rusia în cursul anului 2020.

Bulgaria, Republica Cehă, Letonia şi Ungaria au importat o pondere şi mai mare de gaze naturale din Rusia în acelaşi an, potrivit Eurostat.

#cadavre #Rusia #sanctiuni #UE

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.