Republica Moldova nu poate să se alinieze la sancțiunile impuse de către Uniunea Europeană Federației Ruse din motive de securitate energetică, însă respectă interdicțiile aplicate Moscovei în partea ce ține de sistemul bancar și financiar. Declarațiile au fost făcute astăzi, 4 aprilie de către președinta țării, Maia Sandu, în cadrul unei conferințe de presă.

Sandu a spus că, țara noastră nu se va eschiva de la aplicarea sancțiunilor impuse de Occident Rusiei în partea ce privește sistemul bancar sau reexportul produselor. În partea ce ține de livrările de gaz, Maia Sandu a afirmat că „se caută alternative, deși situația este dificilă”.

„Aceste sancțiuni sunt niște acțiuni menite să producă costuri pentru țara agresor. Sancțiunile trebuie să țină cont de particularitățile și relațiile economice. În cazul țării noastre, băncile moldovenești respectă toate restricțiile impuse de sistemele de plăți internaționale prin sistemul SWIFT ce cuprinde VISA și MasterCard. Exporturile noastre în Rusia s-au micșorat și așa din cauza războiului. Cel mai important element este achiziția de gaze. Avem pentru moment un singur furnizor de gaze și căutăm alternative de gaze. Guvernul caută alternative, dar situația pe piața gazelor este dificilă. Nu suntem singura țară care nu renunță. Moldova plătește zilnic câte 3-4 milioane de dolari pentru gazul rusesc, dar sunt state UE care plătesc câte 400 de milioane. Sunt state care încearcă să reducă acest consum”, a spus Maia Sandu.

Totodată, președinta a precizat că Republica Moldova a fost printre primele state care a condamnat agresiunea militară a Ucrainei de către Rusia.

Maia Sandu a abordat și subiectul securității parvenit din regiunea separatistă transnistreană, afirmând că nu „autoritățile de la Chișinău rămân vigilente”, iar informațiile cu privire la o creștere a numărului de „pacificatori” ruși în Transnistria nu este posibil, deoarece „intrarea așa numitor pacificatori ruși în zona separatistă se efectuează doar prin punctele de frontieră controlate de către autoritățile moldovenești”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#interdictii #Maia Sandu #Moldova #SWIFT

Norvegia vrea ca până în 2028 să aibă un plan pentru dezvoltarea infrastructurii miniere la complexul Fen, considerat cel mai mare zăcământ cunoscut de pământuri rare din Europa. În ultimii ani, proiectul a fost întârziat din cauza preocupărilor legate de impactul asupra mediului, scrie antena3.ro.

Complexul Fen se află la aproximativ 150 de kilometri sud-vest de Oslo, iar specialiștii cred că acesta ar conține aproximativ 15,9 milioane de tone de oxizi de pământuri rare, printre care neodim și praseodim. Aceste materiale sunt cruciale pentru fabricarea vehiculelor electrice și turbinelor eoliene.

Compania Rare Earths Norway (REN) deține drepturile de exploatare și a transmis recent că la suprafață vor fi necesare instalații pentru procesarea mineralelor, însă mina propriu-zisă va fi „invizibilă”. Compania susține că activitățile de extracție și zdrobire a rocii se vor desfășura în subteran.

Potrivit experților, zăcământul Fen reduce dependența Europei de China pentru aceste elemente esențiale.

De altfel, descoperirea a fost făcută în anul 2024 de compania minieră Rare Earths Norway.

La fel ca în restul Europei, proiectele de infrastructură din Norvegia, inclusiv parcurile eoliene terestre, s-au confruntat cu opoziția grupurilor de interese din domeniul mediului și al agriculturii, ceea ce a întârziat dezvoltarea.

Cel mai probabil, producția ar urma să înceapă la sfârșitul anului 2031, a transmis compania Rare Earths Norway.

Până în 2032, producția ar urma să ajungă la 800 de tone de NdPr, adică aproximativ 5% din cererea Uniunii Europene.

Pământurile rare sunt utilizate la fabricarea unor produse precum telefoane mobile, mașini electrice și avioane de luptă și sunt considerate materii prime critice de către Uniunea Europeană.