Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Medalii pentru „arhitecții sufletului poporului” de la președinta țării. Personalitățile marcante, decorate de Sandu

08 Apr. 2022, 15:05
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
08 Apr. 2022, 15:05 // Societate //  Realitatea.md

Regizori, actori, jurnaliști, bibliotecari, muzicieni și pictori au fost decorați astăzi, 8 aprilie de către președinta țării, Maia Sandu, cu diverse ordine și medalii pentru munca depusă pe parcursul anilor față de profesia îmbrățișată. Este vorba ce persoanele nominalizate încă la data de 15 ianuarie de prilejul Zilei Naționale a Culturii.

„I-am salutat astăzi pe oamenii de cultură cărora la 15 ianuarie, de Ziua Națională a Culturii, le-am acordat Medalia „Mihai Eminescu” și diverse titluri onorifice. Le-am înmânat distincțiile pe care le merită cu prisosință și le-am dorit tuturor pace. Se spune că, atunci când armele vorbesc, muzele tac. Însă atunci când muzele tac, înflorește răul și întunericul – și nu trebuie să admitem acest lucru. Laureații de azi, prin munca și talentul lor, ne aduc lumina artei și a binelui. Fiecare dintre ei – fie că sunt regizori, actori, jurnaliști, bibliotecari, muzicieni sau pictori – sunt arhitecții sufletului poporului nostru. De vocile lor, de penițele sau arcușurile lor depinde ce formă și ce lumină va avea acest suflet. Îi felicit pe toți laureații și îmi exprim, încă o dată, admirația pentru talentul lor și pentru stoicismul și curajul de a face artă de calitate. Atât la Chișinău, Bălți, Cahul, Drochia, Telenești și Nisporeni, cât și la Viena sau Copenhaga. Împreună facem Moldova mai demnă, mai frumoasă, mai înțeleaptă și mai plină de viitor”, a fost mesajul transmis de Maia Sandu.

Lista personelor decorate o puteți vizualiza mai jos:

Medalia „Mihai Eminescu”:

  • Adrian Ciubotaru, scriitor, critic literar
  • Zinaida Pahomi, bibliotecară la Biblioteca Municipală „B. P. Hasdeu”
  • Silvia Hodorogea, jurnalist cultural
  • Mariana Vasilache-Curoșu, director adjunct al Muzeului Național de Istorie a Moldovei

Titlul onorific „Artist al Poporului”:

  • Tatiana Busuioc, solistă la Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”
  • Eufrosinia Capmari, actriță la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Bălți
  • Vladimir Chiriuhanțev, actor la Teatrul Dramatic Rus de Stat „A. P. Cehov”
  • Ludmila Gheorghiță, actriță la Teatrul Național „Satiricus I. L. Caragiale”
  • Gheorghe Ichim, instrumentist, profesor la Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice
  • Ștefan Negură, instrumentist, profesor la Liceul-internat Republican de Muzică „Ciprian Porumbescu”
  • Constantin Rotaru, solist al Orchestrei de Muzică Populară „Mugurel”

Titlul onorific „Maestru în Artă”:

  • Mariana Bulicanu, solistă la Teatrul Național de Operă și Balet „Maria Bieșu”
  • Petru Chilaru, conducător artistic al Formației folclorice de cântece și dansuri populare „Balada”, satul Pelinia, raionul Drochia
  • Valerii Diacenco, conducător artistic al Ansamblului de dansuri populare „Rotunda”, satul Suhuluceni, raionul Telenești
  • Ivan Dimitriu, conducător artistic al Ansamblului de cântece și dansuri populare „Moștenitorii”, orașul Nisporeni
  • Andrei Negură, artist plastic
  • Ghenadie Popescu, artist plastic
  • Vasile Rață, artist plastic
  • Radu Rățoi, instrumentist
  • Veaceslav Sambriș, regizor, conducător artistic al Teatrului Republican „Luceafărul”
  • Victor Triboi, actor la Teatrul Republican „Luceafărul”
  • Svetlana (Luminița) Țîcu, regizoare de teatru
  • Dumitru Verdianu, artist plastic
  • Zinovie Zaplitnii, profesor-coregraf al Ansamblului de dansuri „Izvoarele” de la Școala de Arte „Valeriu Poleakov”, municipiul Chișinău

Titlul onorific „Artist Emerit”:

  • Nadia Donea, actriță la Teatrul Republican Muzical-Dramatic „B. P. Hasdeu” din Cahul
  • Anatol Guzic, actor la Teatrul Național „Eugene Ionesco”
  • Ion Jitari, actor la Teatrul Republican „Luceafărul”

Titlul onorific „Meșter-Faur”:

  • Snejana Ispir, scenografă la Teatrul Național „Eugene Ionesco”

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.