Invazia militară a Rusiei va provoca o contracţie de 45% a economiei Ucrainei în 2022, iar economiile emergente din regiunea Europa şi Asia Centrală vor fi şi ele lovite puternic, potrivit unei actualizări a previziunilor economice ale Băncii Mondiale pentru regiune.

Războiul rus împotriva Ucrainei şi sancţiunile occidentale împotriva Rusiei lovesc economiile de pe tot globul, iar pieţele emergente şi ţările în curs de dezvoltare din regiunea Europei şi Asia Centrală vor suporta cel mai mare impact.

Banca Mondială estimează acum că economia regiunii va scădea cu 4,1% în acest an, în comparaţie cu previziunile de dinainte de război de creştere de 3%, deoarece şocurile economice generate de război agravează impactul actual al pandemiei de Covid-19, scrie news.ro.

Aceasta ar fi a doua contracţie în tot atâtea ani şi de două ori mai mare decât contracţia indusă de pandemie din 2020. Instituţia financiară estimează că economia Ucrainei va scădea cu 45,1% în acest an şi precizează că amploarea contracţiei va depinde de durata şi intensitatea războiului.

Lovită de sancţiuni fără precedent, economia Rusiei a intrat deja într-o recesiune profundă, producţia urmând să se contracte cu 11,2% în 2022.

„Amploarea crizei umanitare declanşate de război este uluitoare. Invazia rusă dă o lovitură masivă economiei Ucrainei, provocând daune enorme infrastructurii”, a declarat Anna Bjerde, vicepreşedintele Băncii Mondiale pentru regiunea Europa şi Asia Centrală.

Potrivit acesteia, Ucraina are nevoie imediat de sprijin financiar masiv, deoarece se luptă să-şi menţină economia în funcţiune, iar guvernul încearcă să sprijine cetăţenii ucraineni care suferă şi se confruntă cu o situaţie extremă.

Războiul s-a adăugat la îngrijorările tot mai mari cu privire la o încetinire globală bruscă, accelerarea inflaţiei şi a datoriilor şi o creştere a nivelului sărăciei. Impactul economic s-a reflectat prin mai multe canale, inclusiv pieţele de mărfuri şi pieţele financiare, legăturile comerciale şi de migraţie şi impactul negativ asupra încrederii.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Războiul loveşte puternic şi economiile emergente şi în curs de dezvoltare din Europa şi Asia Centrală, o regiune care se îndrepta deja spre o încetinire economică în acest an din cauza efectelor actuale ale pandemiei.

Pe lângă Rusia şi Ucraina, se preconizează că Belarus, Republica Kârgâză, Republica Moldova şi Tadjikistan vor intra în recesiune în acest an, în timp ce previziunile de creştere au fost retrogradate pentru toate economiile din cauza efectelor provocate de război, a creşterii sub aşteptări în zona euro, şi a şocurilor mărfurilor, comerţului şi finanţării.

Rusia şi Ucraina furnizează aproximativ 40% din importurile de grâu din regiune şi aproximativ 75% sau mai mult în Asia Centrală şi Caucazul de Sud.

Rusia este, de asemenea, o destinaţie majoră de export pentru multe ţări, în timp ce remiterile din Rusia sunt aproape de 30% din PIB în unele economii din Asia Centrală (Republica Kârgâză, Tadjikistan).

„Războiul din Ucraina şi pandemia au arătat încă o dată că crizele pot provoca daune economice larg răspândite şi pot da înapoi ani de venit pe cap de locuitor şi câştiguri de dezvoltare”, a declarat Asli Demirgüç-Kunt, economist şef al Băncii Mondiale pentru Europa şi Asia Centrală.

”Guvernele din regiune ar trebui să-şi întărească rezervele macroeconomice şi credibilitatea politicilor lor pentru a limita riscurile şi a face faţă posibilei fragmentări a canalelor comerciale şi de investiţii; să-şi consolideze reţelele de siguranţă socială pentru a-i proteja pe cei mai vulnerabili, inclusiv pe refugiaţi; şi să nu piardă din vedere atenţia pentru îmbunătăţirea eficienţei energetice pentru a asigura un viitor durabil.”

Criza umanitară profundă declanşată de război este cea mai pronunţată dintre undele de şoc globale iniţiale şi va fi probabil printre cele mai durabile moşteniri ale conflictului.

Se anticipează că valul de refugiaţi din Ucraina către ţările vecine va depăşi crizele anterioare. Ca urmare, sprijinul acordat ţărilor gazdă şi comunităţilor de refugiaţi va fi esenţial, iar Banca Mondială pregăteşte programe de sprijin operaţional pentru ţările vecine, pentru a satisface nevoile de finanţare crescute determinate de fluxurile de refugiaţi.

Creşterea declanşată de război a preţurilor petrolului la nivel mondial scoate în evidenţă necesitatea securităţii energetice prin stimularea aprovizionării cu energie din surse regenerabile şi prin intensificarea conceperii şi implementării măsurilor de eficienţă energetică la scară largă.

Grupul Băncii Mondiale ia măsuri rapide pentru a sprijini poporul Ucrainei. De la începutul invadării Ucrainei de către Rusia la 24 februarie, Grupul Băncii a mobilizat un pachet de finanţare de urgenţă de 925 de milioane de dolari în sprijinul Ucrainei. Acest sprijin cu plata rapidă va ajuta la plata salariilor pentru lucrătorii din spitale, a pensiilor pentru persoanele în vârstă şi a programelor sociale pentru cei vulnerabili.

Finanţarea rapidă face parte dintr-un pachet de sprijin de 3 miliarde de dolari pe care Grupul Băncii îl pregăteşte pentru Ucraina în următoarele luni.

Invazia a provocat deja cea mai mare criză de refugiaţi din Europa de la al Doilea Război Mondial. Grupul Băncii analizează cum să sprijine refugiaţii din ţările gazdă.

#economie #Europa #pandemie #razboi

Germania închide ultimul consulat rus din ţară, cel de la Bonn, şi un centru cultural rus de la Berlin, a anunţat marţi, 1 septembrie, ministrul de Externe german Johann Wadephul, transmite DCnews.ro. Decizia vine după ce autorităţile germane i-au imputat Rusiei incidentul cu o dronă încărcată cu explozibil, descoperită la începutul lunii august pe aeroportul din Leipzig/Halle.

„Am ordonat măsurile următoare, în acord cu cancelarul federal (Friedrich Merz): consulatul general al Rusiei la Bonn va fi închis începând cu 18 septembrie. Contractul „Casei ruse” la Berlin va fi reziliat”, a afirmat Wadephul într-o declaraţie.

Germania acuză Rusia de operațiuni hibride în Europa

El a adăugat că incidentul de la Leipzig nu trebuie privit ca un caz izolat, întrucât „se înscrie într-un şablon al operaţiunilor hibride ruse în Europa”.

Cu puţin timp înainte, ministrul de Interne german Alexander Dobrindt a declarat că „în ansamblu, anchetele poliţiei, modul de operare şi informaţiile serviciilor speciale arată că Rusia este responsabilă pentru atacul eşuat cu o dronă încărcată cu explozibil de la aeroportul din Leipzig, luna trecută”.

„Configuraţia dronelor şi utilizarea diverselor componente, explozibilul şi dispozitivele de aprindere au legătură cu alte operaţiuni hibride desfăşurate de Rusia şi cu războiul său contra Ucrainei. Tehnologia utilizată şi interacţiunea diferitelor elemente trebuie să fie calificate de profesionişti şi indică un nivel ridicat de expertiză tehnică, precum şi un efort organizaţional considerabil”, a precizat el.

Rusia promite răspuns la acțiunile Germaniei

Purtătoarea de cuvânt a MAE rus, Maria Zaharova, a reacţionat spunând că Moscova va răspunde la „toate acţiunile antiruse” ale Germaniei.

„Atât Casa Rusă de Știință și Cultură din Berlin, cât și Consulatul nostru General din Bonn hărțuiesc de mult timp elita aflată la putere. Acum au găsit un pretext. Ei bine, vor primi un răspuns pe măsură”, a spus ea, potrivit TASS.

Zaharova a adăugat că „sub un pretext complet tras de păr, Berlinul a escaladat din nou relațiile bilaterale”. „Ca de obicei, nu au fost prezentate dovezi convingătoare sau serioase. Pur și simplu nu există și nici nu pot exista!”, a mai spus ea.

„Au inventat un pretext. Între timp, Berlinul este profund compromis atât prin implicarea sa în conflictul din Ucraina, cât și prin implicarea în atacuri teroriste împotriva civililor. Casa Rusă îi preocupă de mult timp. Așa că au căutat ceva de care să se agațe. Moscova va răspunde tuturor deciziilor antirusești”, a mai adăugat, marți seară, purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

Ce s-a întâmplat pe aeroportul Leipzig

În noaptea de 4 spre 5 august, o dronă încărcată cu explozibil a fost descoperită în zona securizată a aeroportului Leipzig/Halle, în apropierea mai multor avioane-cargo ucrainene, iar după câteva minute s-a înregistrat o coliziune între un avion-cargo al companiei de logistică şi curierat DHL aflat în zbor şi o altă dronă. Aeronava DHL a reuşit să aterizeze ulterior pe aeroportul din Hanovra fără incidente şi doar cu avarii minore.

Potrivit media germane, care au citat surse apropiate autorităţilor, o a treia dronă a fost găsită zece zile mai târziu la vest de aeroport. A fost găsită o substanţă ce corespundea cu circa 50 de grame de hexogen, un explozibil militar extrem de puternic.

Situat în partea de est a Germaniei, aeroportul Leipzig/Halle este un centru pentru transporturi militare, mai ales ale armatei germane şi ale aliaţilor din NATO, fiind de asemenea o bază operaţională pentru compania germană DHL şi compania aeriană ucraineană Antonov Airlines.