Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Producătorii europeni de parfumuri şi cosmetice sunt în criză. Războiul din Ucraina le-a dat planurile peste cap

13 Apr. 2022, 11:48
 // Categoria: Life // Autor:  Realitatea.md
13 Apr. 2022, 11:48 // Life //  Realitatea.md

Producătorii europeni de parfumuri şi cosmetice se confruntă cu o penurie de hârtie, sticlă şi unele uleiuri şi alcooluri cheie, deoarece invadarea Ucrainei de către Rusia adaugă noi perturbări ale lanţurilor de aprovizionare pentru produse de frumuseţe, ducând la creşterea preţurilor, pe fondul cererii puternice, transmite Reuters.

La fel ca industria alimentară, sectorul global al cosmeticelor, de 500 de miliarde de dolari, se confruntă cu consecinţele războiului, deoarece producătorii folosesc alcool derivat din cereale şi sfeclă organică pentru a face parfumuri şi uleiuri de seminţe de floarea soarelui pentru a produce cosmetice – toate culturi cheie din Ucraina.

În acelaşi timp, criza energetică declanşată de război a urcat puternic preţurile sticlei şi hârtiei, în timp ce restricţiile din China din cauza Covid-19 au zădărnicit capacitatea companiilor de a obţine componente de ambalare pentru parfumuri de 100 de dolari pe sticlă şi rujuri de 30 de dolari.

„Suntem în modul de gestionare a crizelor când vine vorba de aceste subiecte de aprovizionare”, a declarat Emmanuel Guichard, secretarul general al asociaţiei franceze de cosmetice FEBEA, într-un interviu pentru Reuters.

În timp ce companiile mai mari, cu marje de profit mai mari, au mai multă putere financiară şi flexibilitate pentru a face faţă – divizia de lux a L’Oreal, care vinde produse de machiaj şi parfumuri de marcă Giorgio Armani şi Valentino, de exemplu, are o marjă operaţională de 22,8% – dificultatea este deosebit de mare pentru companiile mici şi mijlocii din Europa.

„Ne confruntăm cu deficit şi cu creşteri de preţ la fiecare pas: de la esenţe şi alcool până la sticlă şi hârtie – chiar şi pentru pompele dozatoare de spray şi plasticul Surlyn folosit pentru capace”, a declarat Marco Vidal, directorul general al producătorului veneţian de parfum Mavive, proprietarul companiei.

Producătorii europeni de cosmetice, care au exportat mărfuri de 22,6 miliarde de euro (24,6 miliarde de dolari) în 2020, conform asociaţiei industriale Cosmetics Europe, au constatat o creştere a concurenţei pentru materiale de ambalare după pandemia de coronavirus, care a stimulat comerţul electronic, mărind consumul de hârtie pe fondul eforturilor de reducere a utilizării plasticului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Producătorii de sticlă, la rândul lor, s-au luptat să facă faţă cererii de flacoane de vaccinuri după ce au redus producţia în primele etape ale pandemiei, oprind cuptoarele în Italia pentru prima dată în decenii.

Acum, preţurile gazelor amplifică problemele pentru ambele industrii, forţând fabricile de hârtie din Italia să oprească temporar producţia pentru a renegocia preţurile de vânzare.

Dublarea costului hârtiei pe care o foloseşte pentru a face cutii rigide de lux pentru clienţi precum Dolce & Gabbana, Ferragamo şi Givenchy a determinat grupul italian Isem să majoreze preţul produselor sale cu 10%-40%, a declarat directorul general Francesco Pintucci pentru Reuters.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 19:20
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 19:20 // Slider //  Valentina Buza

Inginerii de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) au construit un robot extrem de subțire, care se deplasează prin apă folosind celule musculare vii activate cu ajutorul luminii. Dispozitivul are un corp flexibil și două înotătoare, iar cercetătorii îi pot controla direcția prin iluminarea separată a acestora.

Experimentul, descris în Advanced Functional Materials, demonstrează că țesutul muscular crescut în laborator poate genera suficientă forță pentru a pune în mișcare un robot de dimensiuni foarte mici. Tehnologia ar putea fi folosită în viitor pentru explorarea mediilor acvatice fragile, unde echipamentele rigide riscă să provoace daune.

Robotul dezvoltat de echipa MIT are o structură flexibilă din gel, aproximativ cât un baton de gumă de mestecat. Corpul său este prevăzut cu două înotătoare, fiecare acoperită cu un strat de celule musculare mai subțire decât un fir de păr uman.

Celulele au fost modificate genetic pentru a se contracta atunci când sunt expuse la lumină. Prin activarea lor, cercetătorii pot pune în mișcare înotătoarele, care împing apa și propulsează dispozitivul înainte.

Iluminarea separată a celor două părți permite și schimbarea direcției. Dacă lumina este îndreptată către o singură înotătoare, aceasta se mișcă independent de cealaltă. Atunci când ambele sunt activate, robotul poate înota folosindu-le simultan.

În cadrul experimentelor, echipa a demonstrat că dispozitivul se poate deplasa și poate vira într-un labirint subacvatic simplu. La viteza maximă, robotul parcurge aproximativ de patru ori lungimea propriului corp într-un minut. Ritmul este lent în comparație cu cel al unui înotător de performanță, dar arată că un strat foarte subțire de țesut muscular poate asigura propulsia necesară deplasării prin apă.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

La ce ar putea fi folosiți roboții care înoată cu mușchi vii

După optimizarea structurii, cercetătorii au montat țesutul muscular pe cele două înotătoare ale robotului și l-au testat într-un vas Petri umplut cu apă. O sursă de lumină deplasată manual a permis activarea selectivă a mușchilor și ghidarea dispozitivului printre obstacole.

Deocamdată, viteza redusă reprezintă una dintre limitele proiectului. Echipa intenționează să modifice forma corpului pentru a obține o deplasare mai rapidă. Experimentul urmărește în primul rând să demonstreze că un robot bidimensional, foarte subțire, poate înota folosind exclusiv contracțiile unui strat de țesut muscular viu.

Pe termen lung, astfel de dispozitive ar putea fi adaptate pentru monitorizarea mediilor acvatice sau pentru explorarea unor locuri în care echipamentele convenționale ar putea afecta organismele și structurile fragile. Țesuturile vii răspund la stimuli și au capacități de regenerare care ar putea deveni utile în dezvoltarea unor noi sisteme robotice, deși aplicarea practică a acestor proprietăți necesită cercetări suplimentare.