Rezoluția Comisiei Comune pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul Republicii Moldova și Parlamentul României de susținere a Republicii Moldova pentru aderarea la Uniunea Europeană a fost adoptată, joi, 14 aprilie la București, eveniment la care a participat și o delegație de deputați moldoveni.

„Salutăm decizia Republicii Moldova din data de 3 martie 2022 de depunere a cererii de aderare, precum şi primirea chestionarului Comisiei Europene necesar emiterii avizului cu privire la cererea sus-menţionată, în data de 11 aprilie 2022. Susţinem parcurgerea rapidă a procedurilor de aderare şi armonizare cu legislaţia Uniunii Europene şi exprimăm întreaga disponibilitate a Comisiei Comune de a oferi sprijin, în acest sens, Guvernului Republicii Moldova. Încurajăm reformele şi evoluţia favorabilă a proceselor democratice din Republica Moldova. Solicităm recunoaşterea cât mai grabnică a perspectivei europene clare a Republicii Moldova pe baza eforturilor şi progreselor înregistrate de aceasta”, se arată în rezoluţie.

Rezoluția mai prevede încurajarea în continuare a dialogului bilateral amplu între România și Republica Moldova în vederea obținerii unui sprijin solid la nivel politic, diplomatic și instituțional din partea statelor membre ale Uniunii Europene, pentru accelerarea parcursului european al Republicii Moldova.

Membrii Comisiei consideră integrarea în Uniunea Europeană a Republicii Moldova un deziderat strategic pentru cele două state, în virtutea comuniunii de limbă română, cultură și tradiții, istorie comună și a legăturilor speciale de frățietate românească. De asemenea, aceștia subliniază necesitatea respectării stricte a dreptului internaţional, a ordinii internaţionale bazate pe reguli şi condamnă cu fermitate agresiunea militară ilegală, nejustificată şi neprovocată a Federaţiei Ruse asupra Ucrainei.

„Ne exprimăm deplina solidaritate cu Ucraina şi poporul ucrainean, victime ale agresiunii premeditate a Federaţiei Ruse. Partea română a comisiei felicită modul exemplar în care Guvernul, cetăţenii, autorităţile publice centrale şi locale din Republica Moldova gestionează afluxul masiv de refugiaţi de război din Ucraina”, se subliniază în rezoluţie.

Amintim că, la 14 aprilie curent, la București a avut loc reuniunea Comisiei Comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova, care s-a încheiat cu adoptarea rezoluției. Din delegația Parlamentului Republicii Moldova la reuniune au făcut parte copreședintele Comisiei Comune Petru Frunze, vicepreședinte al Comisiei administrație publică, Vladimir Bolea, președintele Comisiei agricultură și industrie alimentară, Veronica Roșca, vicepreședinta Comisiei juridice, numiri și imunități, Mihail Druță, membru al Comisiei politică externă și integrare europeană, Sergiu Lazarencu, membru al Comisiei economie, buget și finanțe și Alla Darovannaia – membră a Comisiei protecție socială, sănătate și familie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#București #integrare europeană #parlament #rezolutie

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să-și consolideze urgent capacitatea de prevenire și gestionare a dezastrelor, într-un context în care incendiile forestiere, inundațiile și fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente și pot lovi simultan mai multe țări. Bruxelles-ul vrea să pună mai mult accent pe anticiparea crizelor, însă finanțarea măsurilor de adaptare la schimbările climatice rămâne o provocare, scrie Digi24.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, avertizează că Uniunea Europeană trebuie să se pregătească pentru o nouă realitate, în care dezastrele naturale sunt tot mai frecvente, mai severe și pot afecta simultan mai multe regiuni.

„Trebuie să fim pregătiți pentru o lume în care evenimentele extreme se produc mai des, în mai multe locuri și în același timp”, a declarat von der Leyen luni, în timpul unei vizite la Centrul European de Intervenție în Situații de Urgență, o unitate din cadrul departamentului de protecție civilă al Comisiei Europene.

Șefa executivului comunitar a subliniat că natura situațiilor de urgență se schimbă, pe măsură ce schimbările climatice favorizează fenomene meteorologice extreme tot mai imprevizibile. În același timp, crizele se pot suprapune și pot depăși capacitatea de intervenție a unei singure țări. Comisia Europeană vrea, prin urmare, să mute accentul de la reacția la dezastre către prevenirea și anticiparea acestora.

Von der Leyen a evidențiat amploarea operațiunilor europene de combatere a incendiilor forestiere din această vară. Mecanismul de protecție civilă al UE a fost activat de 10 ori pentru incendii forestiere începând din aprilie.

Aproape 800 de pompieri au fost prepoziționați în zone cu risc ridicat, iar echipe din 25 de țări au fost mobilizate pe parcursul verii. Începând din luna mai, Europa s-a confruntat cu patru valuri de căldură.

Comisarul european pentru ajutor umanitar și gestionarea crizelor, Hadja Lahbib, a declarat că aproximativ 300.000 de persoane au fost evacuate în această vară din cauza incendiilor forestiere.

„Avem o strategie bună, dar trebuie să intensificăm eforturile, deoarece schimbările climatice nu bat la ușă, ci sunt deja înăuntru. Sunt în Europa; din păcate, suntem continentul care se încălzește cel mai rapid”, a afirmat Lahbib.

Peste 600.000 de hectare au ars

Potrivit Comisiei Europene, în acest an au ars peste 600.000 de hectare în Uniunea Europeană, mai mult decât dublul mediei pe termen lung din ultimele două decenii.

În acest context, von der Leyen susține că simpla mobilizare a resurselor după izbucnirea unui incendiu, a unei inundații sau după producerea unui alt dezastru nu mai este suficientă.

UE vrea ca experiența acumulată în timpul fiecărei crize să fie folosită pentru îmbunătățirea pregătirii și pentru reducerea timpului de reacție la următoarea situație de urgență.

Problema este însă finanțarea. Guvernele europene sunt deja presate să reducă cheltuielile, iar discuțiile privind viitorul buget pe termen lung al UE adâncesc tensiunile. Mai multe state, printre care Germania, Austria, Danemarca, Finlanda, Țările de Jos și Suedia, susțin reducerea bugetului propus pentru perioada 2027–2034.

Comisarul european pentru acțiuni climatice, Wopke Hoekstra, a recunoscut dificultățile financiare, dar a argumentat că investițiile în prevenție sunt mai puțin costisitoare decât reconstrucția după producerea dezastrelor.

„Toate dovezile arată că realizarea investițiilor inițiale este mult mai ieftină decât a fi pur și simplu lovit de incendii, de inundații și apoi a plăti pentru daune. Asta este pur și simplu mult mai costisitor”, a declarat Hoekstra.

De la dezastre naturale la amenințări hibride

Strategia europeană de protecție civilă se schimbă și dintr-un alt motiv: autoritățile trebuie să fie pregătite nu doar pentru dezastre naturale izolate, ci și pentru crize multiple care se desfășoară în același timp.

Inundațiile, incendiile forestiere și alte fenomene meteorologice extreme se pot suprapune cu atacuri cibernetice, acte de sabotaj asupra infrastructurilor critice sau perturbări ale sistemelor energetice și sanitare. Astfel de amenințări „hibride” pot afecta grav viața de zi cu zi fără să semene cu un atac militar convențional.

În acest context, comisarii europeni din statele de pe flancul estic i-au cerut recent Ursulei von der Leyen să ia măsuri urgente în fața amenințărilor rusești tot mai mari la adresa statelor baltice, inclusiv prin numirea unui coordonator de nivel înalt pentru regiune.

În martie 2025, Hadja Lahbib avertiza deja asupra necesității unei coordonări europene mai bune, a unor rezerve de urgență și a unei populații mai reziliente.

Una dintre măsurile propuse vizează pregătirea gospodăriilor pentru situații de criză, astfel încât oamenii să poată face față pe cont propriu timp de cel puțin 72 de ore.

Pentru Bruxelles, provocarea următorilor ani nu mai este doar capacitatea de a interveni după producerea unui dezastru, ci și aceea de a anticipa crizele, de a limita efectele lor și de a se asigura că Europa poate face față unor situații de urgență care se produc simultan în mai multe locuri.