Una dintre rachetele care a lovit luni dimineața Lvovul a căzut lângă un hotel unde erau cazați refugiați din alte regiuni ale țării vecini. Primarul localității afirmă că în urma exploziei au fost sparte geamurile clădirii.

Explozia urmată după căderea rachetei s-a produs la un atelier de montare a anvelopelor. Drept urmare, aproximativ 40 de automobile au fost distruse complet. Administrația locală militară precizează că numărul răniților identificați a ajuns la 11, inclusiv un minor, iar cel al morților – la șapte.

Conform datelor actualizate către 12:00, copilul a suportat răni nesemnificate. Totodată, trei dintre persoanele rănite se află în stare gravă, iar responsabilii susțin că datele privind numărul și starea victimelor se pot schimba.

În același timp, conform UNIAN, rachetele lansate de ruși ar fi schimbat direcția. Ipoteza aparține lui Andrian Gutnic, deputat în consiliul local din Lvov. Potrivit lui, în regiunea Ivano-Frankovsk s-a observat că acestea zburau într-o direcție, apoi ar fi schimbat-o, iar acest fapt denotă că erau ghidate de la distanță.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Luni dimineața la Lvov au răsunat sirene și s-au auzit explozii. Consilierul prezidențial, Mihail Podoleak, spunea că a fost atacată infrastructura destinată civililor, iar administrația locală militară – că țintă au fost și obiective pe care le are în gestiune. Ulterior s-a aflat că au fost bombardat spații din apropierea căii ferate, obiective strategice ale soldaților, dar și spațiul destinat reparației și întreținerii mijlocurilor de transport.

Deși Lvov rămâne una dintre regiunile din Ucraina mai puțin afectate de război și găzduiește refugiați din alte zone ale țării vecine, aceasta a fost supusă și anterior atacurilor. Bunăoară, în martie au răsuna explozii la un aeroport din apropierea orașului.

NOTĂ: În contextul condițiilor de război, este imposibil de verificat veridicitatea declarațiilor părților implicate în conflict!

#atac asupra Lvovului #atac cu rachete #Lvov #războiul din Ucraina

81 de foști deputați ai Primului Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, cer retragerea proiectului de lege inițiat de 13 deputați PSD din România, care ar putea restrânge dreptul descendenților foștilor cetățeni români de a redobândi cetățenia. Aceștia susțin că eventualele fraude cu documente trebuie combătute prin controale și anchete, nu prin limitarea drepturilor unei întregi comunități, transmite Moldova 1.

Într-un apel public adresat președintelui, Parlamentului și Guvernului României, dar și autorilor inițiativei legislative, foștii deputați contestă argumentele privind numărul mare de dosare, suprasolicitarea Autorității Naționale pentru Cetățenie și existența unor rețele care ar falsifica documente pentru obținerea cetățeniei române.

„Frauda se combate prin controale și prin aplicarea legii, nu prin restrângerea drepturilor unei întregi comunități”, se menționează în apel.

Semnatarii avertizează că modificările propuse ar putea afecta legătura istorică și juridică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia. Aceștia amintesc de ocupația sovietică din 1940 și de familiile despărțite în urma evenimentelor istorice, subliniind că problema cetățeniei ține nu doar de proceduri administrative, ci și de identitate și continuitate istorică.

În același timp, foștii deputați invocă actualul context geopolitic și susțin că România trebuie să păstreze o politică de apropiere față de Republica Moldova.

„Nu este momentul să ridicăm bariere acolo unde istoria ne cere să construim punți. Dacă România vorbește despre solidaritate, despre unitatea națiunii române și despre perspectiva reîntregirii, atunci politicile sale față de românii din Republica Moldova trebuie să fie coerente cu aceste principii”, se arată în document.

Prin urmare, cei 81 de foști deputați solicită retragerea proiectului în forma actuală și organizarea unor consultări reale cu reprezentanții comunității vizate.

Ce prevede proiectul contestat

Inițiativa celor 13 deputați PSD a fost înregistrată la Senatul României pe 15 septembrie 2026 și vizează modificarea Legii cetățeniei române. Proiectul urmărește restrângerea procedurii speciale de redobândire a cetățeniei, astfel încât descendenții foștilor cetățeni români să nu mai poată solicita cetățenia în nume propriu în condițiile actuale.

În prezent, articolul 11 din lege permite extinderea procedurii până la descendenții de gradul al treilea, inclusiv strănepoții.

Autorii inițiativei își justifică propunerea prin volumul mare de solicitări, întârzierile în examinarea dosarelor și suspiciunile de fraudă cu acte de stare civilă. Potrivit argumentelor prezentate de aceștia, în 2025, peste 150.000 de dosare se aflau în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Subiectul a fost abordat și în timpul vizitei oficiale a premierului român Luca-Alexandru Niculescu la Chișinău, pe 27 octombrie. Într-un interviu pentru TVR Moldova, acesta a declarat că va analiza inițiativa după revenirea la București și după discuții cu oficialii Republicii Moldova, precizând însă că va respecta independența și atribuțiile Parlamentului.