Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

„Epopeea” MIG-urilor. Grosu spune că nu a existat o solicitare oficială, însă admite că au fost discuții

19 Apr. 2022, 13:25
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
19 Apr. 2022, 13:25 // Actualitate //  Realitatea.md

O solicitare oficială din partea Ucrainei către Republica Moldova nu a existat în privința cedării celor 6 avioane de luptă MIG-29 pe care le mai are țara noastră în dotare și care sunt într-o stare degradabilă. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul unei emisiuni radiofonice de la postul de Radio Chișinău.

Grosu a declarat că aeronavele sunt într-o stare în care nu mai pot fi utilizate fără a fi supuse unei reparații capitale. Întrebat dacă a existat sau nu o solicitare oficială, președintele Parlamentului, a precizat că „din câte știe el nu”.

„Din ce știu eu nu a existat o solicitare oficială din partea Ucrainei. Condițiile acestor aeronave, ne-am interesat și noi, ele nu au fost ridicate de la sol de zeci de ani, să o spunem așa cum este. Sunt într-o stare care nu mai pot fi exploatate. Noi facem ce putem mai bine pentru poporul ucrainean. O să ne concentrăm în continuare pe ajutorul oferit cetățenilor ucraineni, dezinteresat. Oferim toată asistența pe care o putem oferi – în medicină, în protecție socială, educație, angajarea în câmpul muncii etc. Noi trăim într-o perioadă când sunt foarte multe speculații, știri false și sperietori de tot felul. O știre falsă rostogolită poate duce efecte colosale”, a spus Grosu.

Președintele Parlamentului a precizat că „suntem unica țară non-UE la hotarul cu Ucraina, iar presiunea pe noi este enormă”.

Totodată, Grosu nu exclude că au existat unele discuții referitor la aceste șase MIG-uri, precizând că el „nu a participat la astfel de tratative”.

„Condițiile acestor echipamente militare dacă erau bune le foloseau probabil și militarii noștri, dar să spunem cum este s-a investit foarte puțin în apărarea națională. După acest război din inima Europei, cred că toate țările își vor reconsidera politicile de apărare și securitate”, a mai afirmat Grosu.

În acest context, Grosu menționează că a solicitat rapoarte de la instituțiile statului privind capacitățile de apărare și securitate a țării noastre.

„Ne-am informat despre dotările pe care le avem. Dacă vorbim despre Poliția de Frontieră am venit cu un demers către FRONTEX, instituția care are grijă de frontierele UE, și am solicitat asistență tehnică și umană. Colegii de la FRONTEX au mobilizat chiar în primele zile o echipă de polițiști de frontieră. La moment cred că sunt până la 100 de polițiști, care sunt alături de ai noștri și ne ajută să securizăm hotarul, pentru că suntem la frontiera cu o țară aflată în război”, a dezvăluit Grosu.

La fel, președintele Parlamentului a precizat că, autoritățile urmăresc ce se întâmplă și în regiunea transnistreană, iar partenerii externi la fel sunt cointeresați să cunoască care-i situația în regiunea separatistă, în contextul conflictului armat din regiune.

„Dacă să vorbim la nivel de societate, există o îngrijorare în regiunea dată a cetățenilor moldoveni din stânga Nistrului. Există o îngrijorare și a așa numitor autorități din regiunea separatistă, care înțeleg la ce pericol pot supune cetățenii în cazul unor acțiuni nechibzuite. Pentru moment nu vedem o activare a așa numitor forțe paramilitare sau a armatei a 14-a”, a mai opinat Igor Grosu.

Amintim că, duminică, 17 aprilie, presa din Ucraina a scris că Republica Moldova ar fi refuzat să-i ofere cele 6 avioane MIG-29. Ulterior, s-a dovedit că informația lansată în public este falsă și nu corespunde realității.

Prim-ministra, Natalia Gavrilița, a declarat la acest subiect că „există alte state mult mai bine dotate pentru a oferi Ucrainei suport militar”, fără a mai oferi alte detalii.

Despre starea deplorabilă în care se află cele 6 avioane de luptă MIG-29 a confirmat și fostul ministru al Apărării, Vitalie Marinuța, precizând că ele deja demult nu mai sunt în circuitul militar, ci în cel civil, pentru că au fost reutilate.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.