Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

DOC „Părinții sunt bogați și proști. Să cerem”. Numire cu „văpăi” la o grădiniță: Șefa, acuzată de lipsa de integritate

21 Apr. 2022, 11:13
 // Categoria: Societate // Autor:  Victoria Laur
21 Apr. 2022, 11:13 // Societate //  Victoria Laur

A apărut în vizorul presei după ce ar fi adunat bani de la părinți pentru servicii de reparație care erau achitate, de fapt, de stat, iar acum a câștigat un nou concurs pentru ocuparea postului de directoare a unei grădinițe din capitală. Este vorba despre Tatiana Frunze, fosta șefă a instituției preșcolare nr. 53.

Angajații grădiniței nr. 226 sunt nemulțumiți de faptul că o persoană cu reputația pătată a ajuns să conducă instituția pe care o conduc. În 2018, mai multe surse mass-media anunțau că Tatiana Frunze ar obliga educatoarele să ceară bani de la părinți, iar în caz de refuz sunt amenințate cu răfuială fizică.

„De la grupa noastră s-a cerut 850 de lei pentru evacuarea deșeurilor de la repararea acoperișurilor. Părinții au dat. Am mai avut niște ședințe și doamna Tatiana a spus: Eu am cerut doar de la grupa voastră. Părinții tăi sunt bogați și proști și dă să cerem”, spunea una dintre fostele subalterne atunci jurnaliștilor de la Prime.

În același timp, Asociația Obștească „Părinți Solidari” informa atunci că soțul Tatianei Frunze ar fi traficant de droguri și chiar ar avea sentință de condamnare. Precizăm că dacă anterior în declarațiile de avere ale ei se regăseau și informații despre acesta, în ultimul document publicat de ANI acestea nu există.

Mai mult, pe când era directoare de grădiniță, femeia ar fi fost supusă verificărilor. În urma lor s-a depistat că angajații instituției preșcolare nu aveau caziere judiciare, fapt confirmat atunci și de Direcția Educație a capitalei.

Actualmente, angajații grădiniței 226, unde a câștigat Tatiana Frunze concursul pentru funcția de directoare, susțin că se află în pericol și consideră că aceasta nu poate ocupa postul, luând în considerare informațiile difuzate anterior de mass-media.

„Consider că persoana dată, având în spate o asemenea reputație, nu ar trebui acceptată la așa funcție”, spune una dintre angajate.

 

„Când am aflat despre noutatea noului director, am hotărât cu întreg colectivul imediat să contestăm. Părerea mea este că suntem în pericol”, afirmă altă angajată a grădiniței nr. 226.

Redacția Realitatea a primit și textul contestării, adresat Direcției Educație din capitală, dar și ministrului Iurie Topală. În document este indicat că angajații școlii primare-grădinițe nr. 226 cer reevaluarea candidatei și inițierea unui nou concurs.

„Luând în cconsiderarea informațiaa disponibilă în mass-media, apare întrebarea rezonabilă: Cum a reușit să întrunească condițiile de participare la concurs și să iasă învingătoare? Avem nevoie de manageri integri, cu reputație impecabilă, caere să consolideze și să dezvolte domeniul, nu să-l compromită”, se precizează în adresarea către autorități.

Responsabilii Serviciului de informare și comunicare cu mass-media al Ministerului Educație ne-a comunicat că verifică informația, apoi vor reveni cu reacție. În același timp, șeful Direcției Educație a mun. Chișinău, Andrei Pavaloi, a precizat că urmează să se informeze, dar concursurile publice pentru ocupare funcției de director au regulamente clare, care presupun anumite rigori și libertăți, iar în cazul unui dosar complet, care conține și cazierul judiciar, persoana are dreptul să participe.

„Testarea are loc separat de Direcția generală, comisia examinează dosarele și ascultă candidații privind planul lor de dezvoltare a instituției,  fiind notați de șapte membri ai comisiei. Respectiv se face suma notelor puse și se obține un punctaj final”, ne-a spus Pavaloi.

EL a precizat, în dimineața zilei de 21 aprilie, că Direcția Educația nu a primit deocamdată contestația despre care ne-au vorbit angajații, însă va verifica informația, deoarece putea parveni în seara de miercuri. Educatorii, însă, afirmă că au transmis-o de marți, 19 aprilie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Pentru a solicita reacția Tatianei Frunze, am telefonat la grădinița nr. 226, însă ne-a răspuns o persoană care s-a prezentat drept șefă interimară și a precizat că noua funcționară nu a fost încă prezentată colectivului. Aceasta a punctat că a lipsit mai mult timp și nu cunoaște detalii despre concursul pentru ocuparea funcției de director, dar se conformează cadrului legal existent.

În același timp, am rugat angajații care ne-au oferit informația să ne ofere datele de contact a Tatianei Frunze, însă aceștia au menționat că nu dispun de numărul ei de telefon. Potrivit lor, joi funcționara urma să fie prezentată colectivului.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.