Platforma DA cere demisia directorului Agenției Proprietății Publice și implicarea directă a premierului Gavriliță în rezolvarea crizelor de la „Franzeluța” și „Metalferos”.

Solicitarea formațiunii vine după scandalul de la întreprinderea strategică cu capital majoritar de stat SA „Franzeluța”.

Potrivit membrilor Platformei DA, din cauza unor decizii netransparente și dubioase sub aspect juridic, precum și a lipsei de comunicare, activitatea întreprinderii care asigură cu produsele de panificație aproape jumătate din populația R. Moldova a fost stopată pentru câteva ore. Mai mult, criza a izbucnit într-o perioada dificilă sub aspectul securității alimentare și a creșterii galopante a prețurilor la produsele alimentare.

“Dezastrul de la „Metalferos”, situația de la „Franzeluța”, distrugerea continuă a proprietăților Republicii Moldova de pe litoralul Mării Negre, lipsa de transparență în tranzacțiile de pe piața gazelor între „Energocom”, „Moldova Gaz” și „Termoelectrica”, dar și alte cazuri de rezonanță negativă denotă multiple carențe de management în cadrul Agenției Proprietăți Publice, care gestionează peste 700 întreprinderi de stat”, se menționează în comunicatul formațiunii.

În acest context, Platforma DA cere demisia imediată a directorului Agenției Proprietății Publice și implicarea directă a premierului Natalia Gavriliță în rezolvarea crizelor la SA „Franzeluța” și „Metalferos”.

Realitatea.md amintește că ieri angajații celui mai mare combinat de panificație din Moldova, „Franzeluța”, au protestat și au oprit temporar procesul de producție. Aceștia s-au arătat nemulțumiți de intenția Guvernului de a-l schimba pe actualul director interimar al combinatului! Potrivit angajaților combinatului, reprezentanții APP l-ar presa pe șeful interimar al întreprinderii să demisioneze din “motive de sănătate”.

#APP #Franzeluta #Platforma DA

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.