Opt moldoveni din zece afirmă că niciodată nu au participat la jocuri de noroc de tipul loteriilor și pariurilor sportive, iar mai puțin de 2% din populație susține că joacă săptămânal. Datele primului sondaj de opinie despre jocuri de noroc, realizat de iData, arată că 82,6 la sută dintre moldoveni se țin departe de loterii și pariuri. În același timp, săptămânal își încearcă norocul 1,8% dintre participanții la studiu, 6% o fac mai rar de o dată pe lună, iar 6,4% nu au jucat deloc în ultimele trei luni.

Același sondaj mai arată că fiecare al patrulea moldovean care participă la jocuri de noroc este gata să cheltuiască pentru aceasta cel mult 100 de lei – 23,7% din respondenți. Puțin peste 5% sunt gata să se despartă cu sume de la 100 la 1000 de lei pentru joc, cei mai mulți dintre ei (3,9%) optând pentru intervalul 101-500 de lei. Ponderea celor care sunt gata să pună în joc sume mai mari de 10 mii de lei este de 0,5%.

Aproape două treimi dintre cei chestionați spun că participă la jocuri de noroc pentru câștiguri, în jur de 20 la sută o fac pentru distracție și relaxare, iar fiecare al patrulea intervievat – pentru dorința de senzații tari și adrenalină.

Fiind întrebați ce i-ar determina să își încerce norocul la loterii și pariuri sportive, 8,1% dintre participanții la sondaj au indicat publicitatea TV și online, în timp ce majoritatea – aproape 78%, afirmă că nimic nu îi poate determina. În continuare, 27,1% dintre cei chestionați sunt de părere că rezultatele loteriilor și pariurilor sportive trebuie să fie făcute publice, pentru a asigura mai multă transparență, iar 19,2% nu văd sensul prezentării publice a acestor rezultate. Totuși, practic fiecare al doilea intervievat nu are o părere la acest subiect sau nu a dorit să răspundă.

Studiul mai arată că aproape 95% dintre persoanele intervievate nu se consideră dependente de jocuri de noroc, iar 2% cred că sunt afectate de dependență.

Sondajul a fost realizat în perioada 7-18 aprilie, pe un eșantion de 1053 de respondenți din 342 de localități. Marja de eroare este de +-3%. Studiul a fost efectuat la comanda ONG ”Legal Business Monitor”.

Amintim că, de la 1 ianuarie 2022, orice formă de publicitate a jocurilor de noroc, inclusiv prezentarea informațiilor despre câștigători, a fost interzisă. Autorul inițiativei, deputatul PAS Dumitru Alaiba, a justificat această interdicție prin faptul că numărul persoanelor dependente de jocuri de noroc în Moldova ar fi foarte mare, fără a prezenta, însă, vreun studiu în acest sens.

De cealaltă parte, SA ”Loteria Națională a Moldovei”, dar și unii experți economici, au atenționat că interdicțiile impuse vor încuraja dezvoltarea jocurilor de noroc ilegale, iar statul va rata venituri considerabile, care vor ajunge în jurisdicții off-shore.

#jocuri de noroc #sondaj

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.