Fumul de țigară este un amestec complex de circa 6.000 de substanțe chimice. Din cauza arderii, acesta conține compuși care pot provoca boli pulmonare grave, dar și cancer, susțin experții. Potrivit studiilor, există trei tipuri de fum, fiecare fiind diferit în ceea ce privește concentrația de substanțe toxice, dimensiunea particulelor, efectele temperaturii și o serie de alte caracteristici, scrie locals.md.
Fumul principal este inhalat și apoi expirat din plămânii fumătorului. Fumul secundar este cel care iese din capătul aprins al unei țigări, mai ales între inhalări. Anume acesta conține concentrații mari de substanțe chimice nocive.
Al treilea tip de fum este cel ambiental, compus atât din fumul principal, cât și din fumul secundar. Acesta se diluează în aerul din încăpere înainte de a fi inhalat și, prin urmare, este mai puțin concentrat decât fumul principal sau secundar. Cu toate acestea, fiecare persoană, fumătoare sau nu, care se află într-o încăpere în care s-a fumat, va avea o expunere similară.
Arderea unei țigări duce la generarea de gaze volatile și de cărbune rezidual. Carbonul reacționează cu oxigenul din aer în timpul inhalării și al arderii, producând gaze volatile și materialul anorganic sau, mai simplu – cenușa.
O parte din componentele fumului, cum ar fi monoxidul de carbon, cianura de hidrogen și oxizii de azot, sunt gaze. Altele, cum ar fi formaldehida și benzenul, sunt substanțe chimice volatile conținute în porțiunea de vapori lichizi ai aerosolului de fum. O altă categorie de substanțe sunt conținute în particulele solide de dimensiuni submicronice care sunt suspendate în fumul de țigară.
Având în vedere această complexitate chimică, fumatul are efecte diverse asupra sănătății umane.
Astfel, potrivit cercetărilor în domeniu, cianura de hidrogen, de exemplu, poate afecta sistemul respirator uman prin efectele sale toxice asupra cililor care căptușesc tractul respirator. În același timp, aceasta poate traversa placenta și avea efecte toxice asupra fătului în creștere, în cazul femeilor însărcinate care fumează sau sunt fumatori pasivi. Este cunoscut și faptul că fumatul cauzează cancer de plămâni, esofag, laringe, cavitate bucală, vezică urinară și pancreas.
Cercetătorii notează că anumite componente ale fumului pot agrava bolile. Totodată, fumul de țigară interacționează cu alte agenți, inclusiv alcoolul, azbestul, anumiți viruși, mărind riscul dezvoltării cancerului.
În procesul fumatului, un rol esențial îl are arderea, care cauzează o mare parte a efectelor negative legate de acest viciu.
În centrul zonei de ardere a țigării, cea mai ridicată temperatură este de aproximativ 800°C. În timpul inhalării, la periferia zonei de ardere, se atinge o temperatură în fază solidă de aproximativ 910°C, în timp ce temperaturile gazelor sunt mai scăzute. Acestea variază între 600 și 700°C.
Aceste temperaturi contrastează cu cele detectate în țigările electronice și sistemele de încălzire a tutunului. De exemplu, țigările electronice generează vapori la temperaturi de 157–266°C. La rândul lor, dispozitivele de încălzire a tutunului, încălzesc rezervele până la 350°C.
În urma examinării studiilor disponibile asupra țigărilor electronice și dispozitivelor electronice de încălzire a tutunului, Public Health England a concluzionat că produsele fără fum reduc expunerea utlizatorilor la chimicale dăunătoare în comparație cu țigările obișnuite.
Experții notează că dispozitivele alternative livrează nicotină, însă, fără de compontele nocive cum este gudronul sau monoxidul de carbon care se regăsesc în fumul de țigară.
Specialiștii avertizează însă că dispozitivele electronice nu sunt lipsite de riscuri, întrucât conțin nicotină, care provoacă dependență. De altfel, nicotina, glicerina și apa sunt principalele componente ale aerosolului generat de aceste sisteme care exclud arderea.
Medicii recomandă renunțarea la fumat ca fiind cea mai bună metodă de a evita dezvoltarea bolilor legate de acest viciu. Potrivit cercetărilor, beneficiile pot fi simțite deja în primele zile, atunci când nivelul de monoxid de carbon din sângele scade și ajunge la normal. În 2-3 săptămâni, circulația sanguină se îmbunătățește și funcția pulmonară crește. În interval de 1-12 luni, tusea dispare, iar respirație nu este atât de dificilă.
Concluziile oamenilor de știință nu lasă loc de interpretări. Speranța de viață a fumătorilor este cu cel puțin 10 ani mai mică decât cea a nefumătorilor. Renunțarea la fumat înainte de vârsta de 40 de ani reduce cu aproximativ 90% riscul de a muri din cauza bolilor legate de fumat.
