Opinii împărțite între reprezentanții formațiunilor politice și cei ai societății civile după incidentele înregistrate în regiunea transnistreană. Liderul Partidului Schimbării Ștefan Gligor spune că beneficiarul tensiunilor este Federația Rusă, care-și dorește concentrarea de trupe la granița regiunii transnistrene, pentru a slăbi forțele Ucrainei pe frontul de est.

În același timp, reprezentanții Platformei DA spun că situația este mult mai gravă decât a fost prezentată de președintele Maia Sandu după ședința Consiliului Suprem de Securitate, iar Rusia și-ar dori atragerea Republicii Moldova în război, potrivit ipn.md.

Liderul Partidului Schimbării spune că nici Chișinăul, nici Kievul și nici măcar Tiraspolul nu-și doresc o escaladare a situației și nu pot fi autorii tentativelor de destabilizare înregistrate în ultimele două zile la Tiraspol și Mayak.

„Dacă vorbim de incidentul de la așa-zisul minister al securității, acolo au fost utilizate lansatoare de grenade care sunt în dotarea doar a Federației Ruse și a armatei transnistrene. Mai mult arată a provocare prost regizată. Ucraina nu este interesată să aibă un alt front și un alt punct fierbinte în acest război. Republica Moldova are capacități militare modeste și a declarat mereu că vrea soluționarea pașnică a conflictului. Regiunea transnistreană, creată din afaceriști care zeci de ani au făcut miliarde, nu cred că are chef de război”, a spus Ștefan Gligor în cadrul emisiunii „Freedom cu Dorin Galben” de la TV8.

Beneficiarul acestei destabilizări prin deducție pare a fi Federația Rusă, este de părere Ștefan Gligor.

„Ne îngrijorează mesajele destul de agresive, războinice de pe rețelele sociale ale unor locuitori din stânga Nistrului. În plus, din punct de vedere militar, stânga Nistrului stă mai bine decât armata națională, pentru că există un depozit de muniții la Cobasna. Este un depozit care din 2004 n-a mai fost monitorizat de către nimeni”, a spus directorul Promo-Lex, Ion Manole.

În același timp, fostul vicepremierul pentru reintegrare, Alexandru Flenchea spune că Chișinăul comunică prea puțin cu marii actori implicați direct sau indirect în acest război.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Fostul vicepremier spune că Republica Moldova urmărește pasiv evoluțiile din imediata sa vecinătate.

„Miza acestor evenimente nu este regiunea transnistreană, ci Republica Moldova și atragerea ei în război. Ceea ce aș vrea să văd este o comunicare intensă a Republicii Moldova cu țările vecine și partenerii de dezvoltare. Dacă trupele ruse ar ajunge în zona cunoscută drept Basarabia de Sud? E nevoie de comunicare cu Kievului și cu Bucureștiul. Ce ar face România într-o astfel de situație în calitate de stat membru NATO? Urmărim o încercare de a recroi hotarele Europei, iar Republica Moldova nu este jucător, ci doar o piesă”, a spus ex-vicepremierul Alexandru Flenchea.

Ex-deputatul Platformei DA, Chiril Moțpan, spune că scenariul din ultimele zile este similar celui din 1992. Atunci a fost pregătit terenul prin numeroase provocări, care au dus ulterior la declanșarea războiului.

„Nu mi se pare exactă formularea folosită de președintele Maia Sandu că ar fi o reglare între grupări din regiunea transnistreană. Este doar un mesaj pentru a liniști cetățenii. Părerea mea este că ceea ce se întâmplă în regiunea transnistreană este grav, este o premisă a ceea ce se va întâmpla pe viitor. Aceste evenimente îmi amintesc de anul 1992. Conflictul de atunci nu a izbucnit pur și simplu, el a fost pregătit în prealabil”, a spus ex-deputatul Chiril Moțpan.

Președintele Maia Sandu a convocat ieri Consiliul Suprem de Securitate în legătură cu incidentele înregistrate la Tiraspol și Mayak. Potrivit șefului statului, situația din regiunea transnistreană este creată de grupări războinice din interiorul regiunii, care urmăresc scopul de a escalada situația și de a atrage Republica Moldova în război.

Consiliul Suprem de Securitate a recomandat instituțiilor publice intensificarea verificărilor circulației în adiacența zonei de securitate și intensificarea verificărilor în interiorul țării și la frontieră.

#grupări războinice #NATO #Transnistria #trupele ruse

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.