Ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu Popescu, a avut o întrevedere cu Marjut Akola, ambasadoarea Republicii Finlanda în Republica Moldova cu sediul la București, un subiect prioritar fiind situația de securitate în regiune și gestionarea fluxului de refugiați din Ucraina aflați pe teritoriul Republicii Moldova.

„Am mulțumit pentru suportul oferit din partea Finlandei prin intermediul Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR).” – a spus vicepremierul Nicu Popescu.

Interlocutorii au abordat necesitatea revigorării dialogului politic bilateral prin schimb de vizite la nivel înalt, inclusiv în contextul marcării a 30 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între ambele țări.

Totodată, întrevederea a constituit o bună ocazie pentru a discuta despre procesul de completare a Chestionarului Comisiei Europene cu privire la cererea de aderare la UE a Republicii Moldova, precum și despre susținerea Republicii Finlanda pentru parcursul și aspirațiile europene ale țării noastre.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Finlanda #Ministerul de Externe #Nicu Popescu

La Căinari începe povestea unuia dintre cei mai cunoscuți poeți ai spațiului românesc. În această casă, la 16 martie 1888, s-a născut Alexei Mateevici – cel care avea să rămână în memoria generațiilor drept autorul poemului „Limba noastră”, devenit în 1995 imnul Republicii Moldova.

Astăzi, locuința în care și-a petrecut primii ani de viață adăpostește Casa-Muzeu „Alexei Mateevici”, inaugurată în anul 1968, la împlinirea a 80 de ani de la nașterea poetului. În cele cinci săli expoziționale sunt păstrate fotografii, documente, ediții vechi ale operelor sale, obiecte de epocă și lucrări de artă inspirate din viața și creația lui Mateevici. În curtea muzeului se află monumentul poetului, iar alături poate fi văzută troița ridicată în memoria sa.

Câțiva ani mai târziu, familia Mateevici s-a mutat la Zaim, localitatea care avea să-i fie poetului casă în anii copilăriei și ai adolescenței.

La aproximativ 70 de kilometri de Chișinău, casa din Zaim păstrează și astăzi atmosfera în care a crescut viitorul poet. Transformată în muzeu în anul 1988, cu ocazia centenarului nașterii sale, aceasta adăpostește peste 7.000 de piese de patrimoniu – de la fotografii și documente, până la cărți rare, mobilier și obiecte de uz casnic din secolul al XIX-lea.

Expoziția este organizată în șase săli. Unele sunt dedicate vieții și operei lui Mateevici, iar altele recreează universul familiei sale. Printre cele mai cunoscute spații se numără sala „Limba noastră”, dedicată poemului care avea să devină imnul Republicii Moldova.

Un loc aparte este și „Masa Tăcerii”, unde se păstrează țărână adusă de pe mormintele unor mari clasici ai literaturii române, dar și de pe mormintele părinților poetului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Deși a trăit doar 29 de ani, Alexei Mateevici a lăsat în urmă o moștenire culturală valoroasă. Astăzi, casa din Căinari, unde s-a născut, și cea din Zaim, unde a copilărit, spun împreună povestea omului care a transformat dragostea pentru limba română într-un simbol al identității naționale.

#Alexei Mateevici #muzeu #poet