Ungaria va folosi schema de plată în ruble pusă în aplicare de Moscova pentru a plăti gazele şi petrolul provenite din Rusia, această situaţie fiind decisă de infrastructură, a declarat Peter Szijjarto, ministrul de Externe al Ungariei.

„Peste 85% din aprovizionarea noastră cu gaze provine din Rusia, iar 65% din aprovizionarea cu petrol la fel din această țară. De ce? Pentru că acest lucru este determinat de infrastructură. Nu este pentru distracţie, nu am ales situaţia aceasta”, a declarat Peter Szijjarto.

El a mai spus că nu există surse sau rute alternative care să le permită să sisteze importul de energie provenită din Rusia în următorii câţiva ani, scrie news.ro.

În cadrul schemei de plată a Rusiei, importatorii de energie au fost nevoiţi să deschidă două conturi bancare la Gazprombank – un cont în valută şi un cont în ruble. Veniturile din vânzări sunt plătite în valută străină (dolari sau euro), care este apoi convertită de Gazprombank în contul de ruble.

Se pare că alte câteva ţări folosesc schema respectivă. Un document publicat de Comisia Europeană săptămâna trecută a indicat că pare posibil să se respecte noile reguli ale Moscovei fără a intra în conflict cu legislaţia Uniunii Europene.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Experţii în sancţiuni susţin că sistemul de plăţi rusesc permite Moscovei să aibă accesul la veniturile din energie, indiferent de sancţiunile aplicate valutelor străine.

Potrivit CNN, întregul proces este extrem de neclar din punct de vedere legal şi schema îi oferă, de asemenea, lui Putin un avantaj politic, obligând companiile să intre în schema lui şi să plătească energia provenită din Rusia în ruble.

#energie #moscova #ruble #sanctiuni #Ungaria

Mii de oameni din Malta și Gozo s-au trezit, miercuri seară, 9 septembrie, din nou fără curent electric. Beznă în case, restaurante, magazine, întreruperile s-au întins pe o suprafață mare a celor două insule.

În câteva localități, curentul a revenit relativ repede.

Potrivit companiei Enemalta este vorba de o defecțiune la una dintre centralele pe gaz natural lichefiat care a dus la pierderea a circa 200 de megawați de energie, practic sistemul a pierdut brusc o bucată importantă din producție. Ca să nu se prăbușească toată rețeaua, Enemalta a fost nevoită să întrerupă temporar alimentarea în mai multe zone, cât timp au pornit generatoarele de urgență. Compania spune că lucrează acum la restabilirea curentului, treptat, iar cauza exactă a avariei încă se stabilește.

Nu e prima dată când insulele rămân în beznă în ultima vreme. Cu doar câteva zile în urmă, Gozo trecuse printr-o criză și mai gravă: două din cele trei cabluri de înaltă tensiune care aduc curentul din Malta s-au defectat, iar mii de locuitori și turiști au stat ore întregi fără electricitate. Enemalta a trebuit atunci să aducă generatoare mobile pe insulă, cât timp echipele tehnice căutau și reparau defecțiunile.

De fapt, toată vara asta a fost una grea pentru rețeaua electrică malteză. În iulie, în plin val de caniculă, mii de gospodării au rămas fără curent, iar cererea de energie a atins un record istoric, 741 de megawați pe 21 iulie, mult peste vârful din 2023. Guvernul a promis atunci compensații pentru cei rămași fără curent mai mult de șase ore.

Enemalta insistă că investește constant în rețea, 141 de milioane de euro între 2023 și 2026, bani duși spre stații noi, transformatoare modernizate și sute de kilometri de cabluri. Numai că penele repetate ridică tot mai insistent o întrebare: chiar ține infrastructura pasul cu cererea?

Premierul Robert Abela a respins ideea că vina ar fi a creșterii populației, spunând că de fapt schimbările climatice sunt cele care împing cererea de curent tot mai sus. Potrivit lui, vârful de consum a crescut cu aproape 80% în ultimul deceniu, de la 417 la 741 de megawați.

Deocamdată, în mai multe localități din Malta și Gozo, oamenii așteaptă din nou să li se aprindă luminile, iar cât va mai dura, rămâne de văzut.