Renunțarea la importurile de petrol rusesc, o ambiție a Comisiei Europene asumată după declanșarea războiului din Ucraina de către Federația Rusă, nu va rămâne doar „un plan pe hârtie”. Diplomații europeni susțin că Executivul European și-a propus eliminarea treptată a acestor importuri până la sfârșitul anului, relatează Politico.

Prin această măsură, Comisia Europeană încearcă să pună capăt finanțării mașinăriei de război a lui Vladimir Putin.

Bruxelles-ul nu va propune o interdicție imediată și completă a importurilor de petrol rusesc în UE atunci când vor fi prezentate detaliile planului, așteptate în această săptămână.

În schimb, Comisia Europeană urmează să propună eliminarea treptată a importurilor de petrol rusesc până la sfârșitul anului, au declarat diplomații UE. Renunțarea treptată la petrolul rusesc este concepută pentru a se asigura că Germania, principala putere economică a blocului comunitar, va susține în continuare această măsură, dar și pentru a minimiza perturbările de pe piețele internaționale de petrol.

Diplomații au declarat că Executivul European va propune și anumite excepții sau măsuri tranzitorii pentru Ungaria și Slovacia, având în vedere cât de mult se bazează aceste două țări pe petrolul rusesc și dificultățile cu care se confruntă în găsirea unor surse alternative de aprovizionare.

Comisia Europeană a anunțat că UE va continua să asigure o aprovizionare și o stocare suficientă de gaze pe termen mediu.

„Planul nostru de acțiune REPowerEU va contribui la reducerea semnificativă a dependenței noastre de combustibilii fosili din Rusia încă din acest an. Lucrăm cot la cot cu statele noastre membre pentru a asigura aprovizionarea alternativă cu gaze naturale și de la alți parteneri. Pe termen lung, REPowerEU ne va ajuta, de asemenea, să trecem la o aprovizionare cu energie mai fiabilă, mai sigură și mai durabilă. Vom prezenta planurile noastre de accelerare a tranziției ecologice la jumătatea lunii mai”, a continuat șefa Executivului european.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.