Sancţiunile impuse împotriva Rusiei în urma invadării Ucrainei nu vor fi ridicate până la semnarea unui acord de pace între Moscova şi Kiev, a declarat luni seară cancelarul german Olaf Scholz. Oficialul a mai adăugat că îi revine Ucrainei să decidă ce fel de pace doreşte, transmite Reuters.

Într-un interviu pentru postul public de televiziune ZDF, Scholz a spus că liderul rus Vladimir Putin a greşit dacă a crezut că ar putea fi capabil să câştige teritorii de la Ucraina, să declare încetarea ostilităţilor şi apoi să vadă ridicate sancţiunile occidentale.

„El nu a crezut că Ucraina va rezista aşa cum a făcut-o. Nu s-a gândit că noi vom sprijini Ucraina să reziste atât de mult timp. Nu vom retrage sancţiunile dacă el (Vladimir Putin) nu ajunge la un acord cu Ucraina, iar un acord nu înseamnă o pace dictată”, a subliniat şeful executivului german, potrivit Agerpres și Digi24.

Până în prezent, Uniunea Europeană a impus cinci valuri de sancțiuni Rusiei și se pregătește pentru cel de-al șaselea, în vreme ce SUA, Marea Britanie, Canada și Japonia au aprobat măsuri restrictive similare. Pachetele de sancțiuni vizează activele oficialilor ruși, inclusiv ale familiilor Putin și Lavrov, și a marilor oligarhilor ruși, principalele bănci rusești, reducerea sau interzicerea importurilor de energie, de la gaze naturale la petrol și cărbune, precum și interzicerea canalelor de propagandă media ale Kremlinului.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Alte măsuri diplomatice au fost reprezentate și de expulzarea unor diplomați ruși din țările occidentale, sub suspiciunea de spionaj. Mai mult, în urmă cu aproximativ două săptămâni, Liderii SUA, G7, NATO, UE, României și Poloniei au ajuns la un consens larg pentru izolarea internațională a Rusiei, subliniind că vor adopta sancțiuni până când Putin va pune capăt războiului.

Pe de altă parte, Olaf Scholz a respins criticile conform cărora a ezitat să susţină Ucraina după începerea invaziei ruse.

„Am decis întotdeauna rapid, în coordonare cu aliaţii”, a explicat el.

Adăugând că strategia stabilită a fost aceea ca Germania să acţioneze ”prudent şi cu mintea limpede”. Scholz a subliniat că asistenţa militară şi financiară furnizată de către Germania şi alte state a contribuit la succesele armatei ucrainene, care potrivit lui ”este acum capabilă să reziste atât de mult împotriva unui inamic copleşitor”. Germania va continua să susţină armata ucraineană, a afirmat el.

#Germania #Olaf Scholz #războiul din Ucraina #Rusia

Meta va plăti aproximativ 17,1 miliarde de dolari pentru a închide unul dintre cele mai ample litigii din Statele Unite privind siguranța copiilor pe internet. Acordul a fost acceptat de 47 de state americane, Districtul Columbia și mai multe teritorii și vine după o serie de înfrângeri suferite de companie în instanță.

În cadrul înțelegerii, compania care deține Instagram și Facebook s-a angajat nu doar să achite o sumă uriașă, ci și să introducă noi măsuri pentru protejarea utilizatorilor adolescenți.

Printre modificările anunțate se numără limitarea utilizării Instagram și Facebook de către adolescenți la două ore pe zi, oprirea funcției de derulare infinită și restricționarea utilizării platformelor în intervalul 00:00–06:00. De asemenea, notificările vor fi dezactivate în timpul orelor de școală, între 08:00 și 15:00.

Înțelegerea a fost negociată de noul director juridic al Meta, C.J. Mahoney, cu aprobarea personală a lui Mark Zuckerberg. Compania a încercat astfel să evite un proces federal de amploare în California, unde mai multe state susțineau că produsele Meta au fost concepute într-un mod care poate crea dependență și poate afecta sănătatea și siguranța copiilor.

Meta, presată de mai multe înfrângeri în instanță

Presiunea asupra companiei a crescut după ce Meta a pierdut două procese importante în luna martie. Într-unul dintre cazuri, compania a fost acuzată că platformele sale au contribuit la problemele de sănătate mintală ale utilizatorilor tineri. Ulterior, pe 10 august, o curte federală de apel a respins încercarea Meta de a bloca procesele invocând protecția oferită de Secțiunea 230 din legislația americană și Primul Amendament.

În procesul de la Oakland, statele solicitau penalități care puteau ajunge la aproximativ 200 de miliarde de dolari, precum și modificări ale platformelor. În cele din urmă, cele 47 de state participante au acceptat acordul. Texasul, care nu s-a alăturat inițial înțelegerii, a ajuns ulterior la un acord separat cu Meta, în valoare de aproximativ un miliard de dolari, însoțit de măsuri similare pentru protecția tinerilor.

Meta se confruntă însă în continuare cu mii de alte procese intentate de adolescenți, familii și districte școlare. Un alt proces major este programat pentru luna octombrie, în California. Compania susține că are în continuare încredere că poate câștiga aceste litigii.