Comisia Europeană a adoptat ieri, 2 mai un pachet de sprijin în valoare de 8 milioane de euro pentru a întări rezistența Republicii Moldova în fața atacurilor cibernetice și dezinformării, care s-au intensificat odată cu invazia Federației Ruse în Ucraina. Anunțul a fost făcut de către eurodeputatul român, Siegfried Mureșan, astăzi, 3 mai, pe o rețea de socializare.

Potrivit lui Mureșan, banii vor putea fi folosiți pentru a întări infrastructura de securitate cibernetică, dar și pentru a oferi sprijin mass-mediei independente și Consiliului Audiovizualului din Republica Moldova în vederea combaterii știrilor false.

„Apărăm Republica Moldova de atacuri cibernetice: 8 milioane de euro, sprijin european în contextul invaziei ruse din Ucraina. Comisia Europeană a adoptat ieri un pachet de sprijin în valoare de 8 milioane de euro pentru a întări rezistența Republicii Moldova în fața atacurilor cibernetice și dezinformării, care s-au intensificat odată cu invazia Federației Ruse în Ucraina”, a scris Mureșan.

Eurodeputatul român precizează că, de la începutul invaziei ruse din Ucraina, Republica Moldova a fost ținta mai multor atacuri cibernetice asupra site-urilor și platformelor guvernamentale, dar și a unui număr foarte mare de știri false.

„În acest context, Uniunea Europeană vine în sprijinul Republicii Moldova pentru a ajuta autoritățile de la Chișinău să protejeze instituțiile statului și cetățenii în fața amenințărilor venite dinspre Kremlin. De asemenea, banii vor putea fi folosiți și pentru a întări capacitatea de gestionare a fluxului mare de refugiați din Ucraina. Republica Moldova este țara care a primit cel mai mare număr de refugiați raportat la populație. Tocmai de aceea, are nevoie de tot sprijinul nostru pentru a gestiona cât mai bine situația și a asigura oamenilor care fug din calea războiului toate cele necesare”, conchide Mureșan.

Amintim că, cel mai recent atac cibernetic asupra site-urile web ale mai multor instituții guvernamentale a avut loc pe data de 1 mai curent. După cum a anunțat Serviciul de Informații și Securitate, atacurile cibernetice au fost asupra mai multor site-uri guvernamentale de către Gruparea pro-rusă de hackeri Killnet, folosind atacurilor de tip DDoS (Distributed Denial of Service). Acestea au drept scop țintirea paginilor web prin transmiterea unui număr mare de cereri de conexiune sau a unui volum mare de date, suprasolicitând resursele de procesare ale echipamentelor și cauzând indisponibilizarea paginilor web.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#atac cibernetic #Comisia Europeană #Moldova #Siegfried Mureșan

Apărarea lui Vladimir Plahotniuc insistă ca mai multe bunuri puse sub sechestru în dosarul în care acesta a fost condamnat la 19 ani de închisoare să fie deblocate. Avocații susțin că niciunul dintre bunurile vizate nu este înregistrat pe numele inculpatului. Procurorul de caz, Alexandru Cernei, s-a opus solicitării și a cerut instanței să o respingă.

Cererea a fost examinată luni, 2 noiembrie, la Curtea de Apel, în cadrul ultimei ședințe din etapa pregătitoare pentru examinarea apelurilor depuse în dosarul lui Plahotniuc.

„Niciunul dintre bunurile sechestrate nu este înregistrat pe numele inculpatului. Sunt înregistrare pe societăți comerciale din Republica Moldova ale căror asociați sunt, la rândul lor, companiile din Belize și din Olanda ori persoane din Republica Moldova.”, explică avocații lui Plahotniuc.

Procurorul a susținut însă că există copii ale unor documente care ar demonstra cine sunt beneficiarii efectivi ai bunurilor și cui le aparțin acestea în realitate.

„Toate copiile care demonstrează beneficiarul efectiv și cui aparțin aceste bunuri în realitate urmează să fie cercetate în continuare”

Magistrații au decis să se pronunțe asupra cererii odată cu examinarea fondului cauzei.

De luni, 16 noiembrie, instanța va începe examinarea propriu-zisă a apelurilor depuse atât de procurori, cât și de avocații lui Vladimir Plahotniuc. Prima etapă va include prezentarea poziției acuzării față de sentința din 22 aprilie 2026, prin care fostul lider democrat a fost condamnat la 19 ani de închisoare.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amintim că tot în ședința din 2 noiembrie, avocații au cerut recuzarea procurorului Alexandru Cernei. Judecătorii au respins cererea.

Avocații lui Plahotniuc au cerut recuzarea procurorului. Care este motivul

În total, au fost sechestrate peste 30 de bunuri imobile: de la clădiri aflate în construcție până la edificii administrative, apartamente, încăperi nelocative și terenuri. Printre acestea se numără, de exemplu, un bloc locativ de 836 de metri pătrați, evaluat la 17,4 milioane de lei, dar și o clădire administrativă în construcție, de 5222 metri pătrați, evaluată la 142,8 milioane de lei.

Pe numele Oxanei Childescu, fosta soție a lui Vlad Plahotniuc, sunt înregistrate 11 încăperi, dar în sentință nu este specificată destinația lor. Prețurile lor variază între 59.400 de lei și 24,6 milioane de lei.

De asemenea, procurorii au aplicat sechestre pe companiile care au făcut parte din imperiul mediatic al lui Plahotniuc, pe capitalul social de 2,1 milioane de lei al companiei Argus-S, care până în 2019 asigura paza lui și a afacerilor sale, pe un automobil Skoda Octavia, pe capitalul social al companiei „Constar Invest” și imobilele deținute de ea.

Amintim că Vladimir Plahotniuc a fost condamnat, la 22 aprilie, la 19 ani de închisoare în dosarul „Frauda bancară”. Procuratura Anticorupție a contestat sentința pe 6 mai și solicită majorarea pedepsei la 25 de ani de detenție.

Fostul lider democrat a fost găsit vinovat pe cinci capete de acuzare, printre care constituirea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani. Potrivit procurorilor, acesta ar fi beneficiat de aproape 39,3 milioane de dolari și 3,5 milioane de euro, bani sustrași din trei bănci comerciale.

#sechestru #Vladimir Plahotniuc