Ţările membre ale Uniunii Europene care refuză să aprobe un embargo asupra petrolului rusesc vor fi „complice” la crimele de război, a declarat miercuri ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Dmitro Kuleba, scrie Agerpres.

„Dacă o ţară din Europa continuă să se opună unui embargo asupra petrolului rusesc, atunci vor exista motive bune de a spune că această ţară este complice la crimele comise de Rusia pe teritoriul Ucrainei”, a declarat Kuleba într-o transmisiune în direct pe Twitter.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

„Dacă o ţară se opune unui embargo asupra petrolului rusesc, asta înseamnă un lucru: această ţară este alături de ruşi şi împărtăşeşte responsabilitatea pentru tot ce face Rusia în Ucraina”, a adăugat şeful diplomaţiei ucrainene.

El a făcut aceste afirmaţii după ce Ungaria, puternic dependentă de petrolul rusesc, a respins miercuri o propunere a Comisiei Europene de embargo asupra petrolului rusesc.

„Nu este o chestiune de lipsă de voinţă politică sau de calendar, ci pur şi simplu de realitate fizică, geografică şi de infrastructuri”, a declarat ministrul ungar al afacerilor externe, Peter Szijjarto.

UE vrea să întărească sancţiunile asupra Moscovei interzicând progresiv importurile de petrol pentru „a-l face să plătească un preţ ridicat” pe Vladimir Putin pentru războiul său împotriva Ucrainei, a anunţat mai devreme în cursul zilei preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Propunerile sale au fost transmise în noaptea de marţi spre miercuri celor 27 de state membre UE, chemate să le valideze.

Dmitro Kuleba a salutat aceste propuneri, dar a contestat calendarul progresiv propus, respectiv renunţarea la livrările de ţiţei în termen de şase luni şi la produse rafinate până la sfârşitul lui 2022.

#Dmitro Kuleba #embargo #Ucraina

Șapte obiective noi, inclusiv șase poduri istorice, ar putea fi incluse în Registrul monumentelor ocrotite de stat, iar alte nouă monumente și 16 imobile din Chișinău ar urma să fie radiate. Modificările sunt prevăzute într-un proiect elaborat de Ministerul Culturii și supus consultărilor publice, transmite IPN.

Printre obiectivele propuse pentru includere se numără podul/tunelul de cale ferată din Gura Camencii, construit în anii 1893-1894, „Podul de fier” peste râul Răut din Vărvăreuca, datat din 1909, podul de piatră peste râul Ciorna din Ciorna, construit în 1896, și podul de piatră peste râpa Bechir din Soroca, din 1913.

Lista mai include „Podul turcesc” peste râul Sărata din Filipeni, un pod de piatră peste râul Bebei din Volintiri și edificiul fostei sucursale a Băncii Naționale Române din Cahul, de pe strada Ioan Vodă cel Cumplit nr. 75, construit în perioada 1939-1944.

În același timp, Ministerul Culturii propune radierea din Registru a nouă monumente singulare și a 16 elemente ale fondului construit al străzilor din municipiul Chișinău. Potrivit documentului, acestea nu existau fizic la data aprobării Registrului, în 1993.

Printre obiectivele propuse pentru radiere se regăsesc biserica „Nașterea Maicii Domnului” din Calfa, biserica „Sf. Arhanghel Mihail” din Logănești, biserica „Sf. Gheorghe” din Ustia, biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Negrești, biserica de lemn „Sf. Ioan Botezătorul” din Burghelea, biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavriil” din Petrușeni, fostul conac din Basarabeasca, biserica „Sf. Arhangheli” din Slobozia Mare și o casă individuală de pe strada Ismail nr. 60 din Chișinău.

Necesitatea actualizării Registrului este justificată prin existența unor date eronate privind localizarea, tipul, denumirea și cronologia unor obiective. Ministerul Culturii precizează că Registrul a fost aprobat în baza unei liste întocmite în anii 1991-1993, care nu a fost ulterior actualizată și nu era susținută de dosare individuale de clasare.