Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a decis, cu vot unanim, să majoreze rata de bază aplicată la principalele operațiuni de politică monetară pe termen scurt cu 3 puncte procentuale (p. p.) până la nivelul de 15,50 la sută anual. De asemenea, se stabilesc ratele de dobândă la creditele overnight, la nivelul de 17,50 la sută anual și de 13,50 la sută anual la depozitele overnight.

Totodată, pentru perioada 16 mai 2022 – 15 iunie 2022, este prevăzută majorarea normei rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă cu 2 p.p. până la nivelul de 30,0 la sută din baza de calcul al, iar pentru norma rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă se majorează cu 3 p. p. până 33,0 la sută.

Hotărârea are la bază o nouă prognoză a inflației, care vine în contextul efectelor crizei pandemice și a războiului din Ucraina, cu impact sever și asupra situației social-economice din Republica Moldova, informează bani.md. Procesele inflaționiste sunt cauzate de creșterea prețurilor internaționale la resurse energetice și la produse alimentare, dar și problemele specifice doar țării noastre din cauza dependenței lanțurilor de aprovizionare locale de agenții economici din Ucraina. Acestea au fost provocate de criza postpandemică și amplificate de războiul din Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Prognoza arată că inflația va fi mai înaltă și mai persistentă și necesită aplicarea unor măsuri de politică monetară mai restrictivă, care va permite crearea condițiilor pentru revenirea la echilibru și creșterea economică la nivelul potențial. Așadar, decizia urmărește atenuarea presiunilor inflaționiste, ancorarea așteptărilor inflaționiste, protejarea economiilor populației, în mod special, stimularea creșterii ratelor la depozitele bancare și, ca rezultat, menținerea stabilității financiare.

Șocurile inflaționiste primare provoacă și efecte secundare, în special prin ajustarea semnificativă a tarifelor la utilități, îndeosebi acolo unde deciziile de majorare nu au fost luate la timp.

În contextul celor expuse, Banca Națională a Moldovei, ca alte bănci centrale, inclusiv din multe țări cu economii avansate, recurge la înăsprirea măsurilor de politică monetară. Deciziile respective se impun pentru a preveni consecințele mult mai dureroase din viitor și a evita extinderea sărăciei în rândul populației. Cu atât mai mult că Republica Moldova este o țară mică și cu o economie deschisă, deci vulnerabilă în fața unui impact foarte puternic din exterior.

BNM va continua să monitorizeze cu prudență evoluția componentelor inflației și a factorilor de natură să afecteze dinamica acesteia, precum și riscurile și incertitudinile extraordinare cauzate de războiul din țara vecină. Banca Națională a Moldovei este gata, la necesitate, să intervină cu măsurile necesare. În același timp, BNM monitorizează situația din sistemul bancar al Republicii Moldova, care este stabil și viabil, iar rezervele valutare rămân la un nivel confortabil pentru a asigura în continuare stabilitatea financiară a Republicii Moldova. De asemenea, pe data de 13 mai 2022 va fi publicat cel de-al doilea Raport asupra inflației din anul curent.

#BNM #inflatie #politica monetara #prevenirea sărăciei

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.