Viața la sat nu este un impediment pentru a lansa o afacere. Acest fapt îl demonstrează și Ana Cucu din raionul Cahul, satul Colibași. Ea este o femeie independentă, care a reușit să pună pe picioare un business mic şi dulce. Totul a început de la un hobby pe care îl practică de aproximativ trei decenii. Și asta nu e tot, pe lângă faptul că este antreprenoare, femeia activează în calitate de contabil la o Asociație de împrumut din localitate.

În prezent, Ana Cucu este cunoscută în Regiunea Sud a țării noastre pentru dulciurile nemaipomenit de delicioase, pregătite în condiții de casă.

„Prepar torturi ca să le readuc oamenilor zâmbetul pe buze măcar pentru câteva clipe. Fiecare prăjitură în parte este o capodoperă pentru mine, încerc să onorez comenzile cât mai aproape de cerinţa clientului şi în mod unic. Uneori primesc comenzi pe care nu le-am mai realizat, dar nu am refuzat niciodată vreo comandă. Le duc la bun sfârșit cu brio”, precizează Ana Cucu.

Probabil vă întrebați cum le reușește pe toate?! Se dedică profesiei de contabil, iar nopțile și zilele libere dă frâu liber creativității și pregătește prăjituri pentru clienți. La început gătea pentru familie, prieteni și rude. Mai târziu, fiind încurajată de cei apropiați, a lansat și o afacere, care, de-a lungul timpului a reușit să acumuleze o bază de clienți fideli.

Afacerea a fost lansată din întâmplare. În anul 2011 Ana Cucu a participat la câteva seminare de instruire cu privire la iniţierea unei afaceri, evenimente organizate de către Asociaţia Femeilor de Afaceri din Cahul „FEMIDA” cu suportul Winrock Moldova. Astfel, a învăţat cum se elaborează un plan de afaceri. Deşi era decisă să aplice pentru un grant în domeniul agriculturii, până la urmă a scris Business planul pentru afacerea pe care o gestionează acum, în domeniul cofetăriei. Antreprenoarea a câştigat un grant în valoare de 15 mii de lei, datorită căruia a procurat utilaj profesionist pe care nu şi-ar fi permis să-l achiziţioneze cu banii proprii.

Antreprenoarea recunoaște că, afacerea îi asigură un venit mai mare decât locul oficial de muncă.

„O femeie trebuie să înveţe să se descurce singură în viaţă, dar este foarte important ca în ceea ce face să fie susţinută de familie”, a declarat Ana Cucu.

Pe viitor, planifică să se extindă într-o afacere de familie și îi va implica pe cei apropiați: soțul și copii. De asemenea, visul ei este să lanseze propria cofetărie ce va oferi doritorilor posibilitatea de a gusta cele mai gustoase deserturi. Totuși, unele momente de incertitudine și dificultăți nu-i dau voie să avanseze atât cât și-ar dori.

„Întotdeauna este loc de mai bine în ceea ce faci. Este bine să visezi şi să vrei mai mult, însă femeile sunt din fire mai indecise. Aşa că eu mă mai gândesc în ceea ce priveşte afacerea aceasta, mă documentez referitor la aspectele legale și chestiunile financiare”.

În concluzie, femeia îi îndeamnă pe toate femeile, care au un hobby, să lanseze o afacere. Aceasta poate însemna o sursă de venit suplimentară. De asemenea, recenziile pozitive de la clienți te fac să devii și mai bun în ceea ce faci.

Istoria de succes a fost realizată cu sprijinul Proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova în politici economice”, implementat de către GIZ Moldova cu suportul financiar al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare al Germaniei (BMZ) și al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).

#Ana Cucu #Cahul #Colibaș #dulciuri #femei antreprenoare

Unirea cu România ar putea deveni „Planul B” al Republicii Moldova în cazul în care aderarea la Uniunea Europeană este blocată, analizează publicația britanică The Economist, într-un articol dedicat perspectivelor europene ale Republicii Moldova și relației cu România.

Potrivit The Economist, liderii de la Chișinău au început să vorbească tot mai des despre această posibilitate, în condițiile în care Republica Moldova își propune să adere la UE până în 2030. Publicația amintește că președinta Maia Sandu a declarat că ar vota „da” la un referendum privind unirea cu România, în timp ce vicepremierul Eugen Osmochescu a descris această variantă drept „Planul B”.

The Economist îl menționează și pe președintele României, Nicușor Dan, pe care îl descrie drept unionist, alături de mai mulți politicieni români. Publicația subliniază totodată apropierea lingvistică și istorică dintre cele două state, arătând că majoritatea moldovenilor vorbesc română, iar cea mai mare parte a teritoriului actual al Republicii Moldova a făcut parte din România între 1918 și 1940, transmite Calea Europeană.

Aderarea la UE, posibilă până în 2029, dar vulnerabilă politic

În analiza sa, The Economist apreciază că există o posibilitate realistă ca Republica Moldova să îndeplinească până în 2029 condițiile necesare aderării la Uniunea Europeană. În același timp, publicația atrage atenția că procesul ar putea fi blocat din motive politice în state membre precum Franța.

Publicația britanică amintește că legislația constituțională franceză prevede un referendum sau aprobarea cu o majoritate de trei cincimi în ambele camere ale Parlamentului înainte ca Franța să accepte aderarea unor noi state la UE.

În acest context, The Economist evocă inclusiv scenariul în care Marine Le Pen, descrisă drept o politiciană naționalistă de dreapta care se opune extinderii UE, ar putea deveni președinta Franței până în 2029. O eventuală blocare a aderării ar putea crește atractivitatea unei variante pe care publicația o compară cu reunificarea Germaniei: intrarea în UE prin unirea cu un stat vecin care este deja membru.

Sprijinul pentru unire a crescut în Republica Moldova

Potrivit datelor citate de The Economist, aproximativ 70% dintre români susțin unirea cu Republica Moldova, în timp ce în Republica Moldova sprijinul este de aproximativ 40%.

Iulian Groza, directorul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, spune pentru publicația britanică faptul că sprijinul pentru unire în Republica Moldova s-a dublat în ultimul deceniu.

The Economist notează că Republica Moldova are aproximativ 2,9 milioane de locuitori, dintre care circa 850.000, inclusiv persoane aflate în străinătate, dețin cetățenia română. Potrivit analizei, obținerea cetățeniei române este în multe cazuri motivată mai degrabă pragmatic decât ideologic, deoarece le permite cetățenilor moldoveni să muncească în UE.

Aceeași perspectivă pragmatică ar putea determina însă o parte dintre moldoveni să considere că renunțarea la independență în favoarea integrării în România le-ar oferi simultan acces la UE și NATO, mai arată The Economist. Publicația amintește că numeroși cetățeni moldoveni cu cetățenie română votează deja la alegerile din România și au contribuit la alegerea lui Nicușor Dan.

Declarațiile de la Chișinău, mesaj pentru Bruxelles

Unirea nu se află în prezent pe agenda imediată, susține Rufin Zamfir, expert român în comunicare, citat de The Economist.

Potrivit acestuia, declarațiile liderilor moldoveni privind unirea trebuie interpretate drept „un mesaj indirect adresat partenerilor europeni”. Dacă perspectiva aderării la UE va fi amânată sau diluată, spune Zamfir, „credibilitatea Planului B crește… [și] devine o variabilă politică pe care Bruxelles-ul nu o poate ignora”.

Transnistria și Găgăuzia, obstacole pentru o eventuală unire

The Economist subliniază că unirea cu România nu ar fi însă un proces simplu. România nu dispune de resursele economice necesare pentru a finanța o reunificare de amploarea celei dintre Germania de Vest și Germania de Est, în timp ce Republica Moldova este o țară săracă și nu controlează Transnistria, regiune separatistă susținută de Rusia.

Un alt obstacol îl reprezintă Găgăuzia. Publicația amintește că un acord din 1994 oferă regiunii autonome, unde populația este în mare parte prorusă, posibilitatea de a-și declara independența în cazul unei uniri a Republicii Moldova cu România.

Totuși, The Economist consideră că aceste probleme nu sunt neapărat imposibil de rezolvat. În contextul actual, Rusia dispune de capacități limitate pentru a sprijini Transnistria sau Găgăuzia, iar aproximativ 70% dintre exporturile Transnistriei sunt deja destinate Europei, în contextul relațiilor comerciale ale Republicii Moldova cu UE.

În cazul Găgăuziei, publicația britanică amintește că cei aproximativ 100.000 de locuitori sunt răspândiți în patru enclave, iar perspectiva unei independențe înconjurate de frontiere ale UE nu ar fi neapărat atractivă.

„O Românie Mare” pentru aderarea la UE

The Economist amintește că Republica Moldova nu este singurul stat din regiune în care există ideea unei unificări. În Albania și Kosovo există, de asemenea, un sprijin majoritar pentru unirea celor două țări.

În timp ce Albin Kurti, premierul interimar al Kosovo, susține fuziunea, premierul Albaniei, Edi Rama, consideră că problema se va rezolva odată cu aderarea ambelor state la UE.

În cazul Republicii Moldova, concluzia analizei The Economist este că unirea cu România rămâne puțin probabilă pe termen scurt, dar nu poate fi exclusă în următorul deceniu dacă perspectiva aderării la UE este blocată sau amânată.

„Este puțin probabil, dar nu de neconceput”, scrie The Economist, evocând scenariul în care, pentru a obține accesul la Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea face loc unei „Românii Mari”.