Bulgaria, afectată de creşterea preţurilor la energie, va cere săptămâna viitoare Comisiei Europene să-i permită să elimine accizele la electricitate şi gaze naturale, pentru a-şi proteja economia, a anunţat vineri Guvernul, transmite Reuters.

Peste 90% din gazele naturale importate de Bulgaria sunt din Rusia. Săptămâna trecută, Gazprom a oprit complet livrările de gaze naturale în Polonia şi Bulgaria, în absenţa plăţilor în ruble de la cele două ţări pentru livrarea combustibilului.

Sofia a reuşit să-şi asigure livrări alternative din Grecia şi deocamdată nu a tăiat livrările către clienţi, dar companiile şi-au exprimat îngrijorarea că preţul gazelor ar putea fi majorat cu 20% – 30%.

Costul electricităţii în Bulgaria este în creştere din toamna anului trecut, determinând Guvernul să îngheţe preţurile pentru gospodării şi să furnizeze compensaţii companiilor.

În urma creşterii preţurilor la energie, inflaţia a urcat în martie la 12,4%, cel mai ridicat nivel din iulie 2008. Luna aceasta autorităţile vor să adopte măsuri pentru atenuarea presiunilor inflaţioniste.

„Una din măsuri va fi o solicitare de derogare de la UE pentru scutirea de la plata accizelor la electricitate şi gaze naturale”, se arată într-un comunicat al Guvernului.

Principalele organizaţii de afaceri din Bulgaria, îngrijorate de noua creştere a preţului gazelor, au cerut Executivului să găsească metode pentru reluarea discuţiilor cu Gazprom şi extinderea compensaţiilor pentru majorarea preţurilor la energie.

În domeniul transporturilor, companiile ameninţă cu proteste la nivel naţional, cerând autorităţilor să înjumătăţească accizele la combustibili şi alte măsuri pentru scăderea preţurilor combustibililor.

Surse UE au declarat pentru Reuters că Bulgaria a cerut excepţii de la planificatul embargou al UE asupra petrolului rusesc, deoarece rafinăria Lukoil Neftochim Burgas, cel mai mare furnizor de combustibil, procesează ţiţei rusesc. Dar UE nu a oferit concesii Bulgariei, susţin sursele.

Conform propunerii iniţiale, prezentată miercuri de Executivul comunitar, companiile europene ar fi trebuit să înceteze să mai ofere servicii de shipping, brokeraj, asigurări şi finanţare pentru transportul petrolului rusesc la nivel global, la o lună după adoptarea noilor sancţiuni, mai notează sursa citată de Agerpres.

Pentru a intra în vigoare, cel de-al şaselea pachet de sancţiuni propus de Comisia Europeană va trebui să fie aprobat de toate cele 27 de state membre.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Bulgaria #electricitate #energie #prețuri #UE

Sute de pasageri ai companiilor aeriene din Europa au avut zborurile deviate sau au primit escorte militare săptămâna aceasta, în urma unei serii de amenințări cu bombă pe care oficialii le-au numit farse rău intenționate. Încă nu s-a dovedit cine e în spatele incidentelor, care au venit într-un moment de creștere a tensiunilor cu Rusia și de avertismente că aceasta ar putea intensifica așa-numitele atacuri hibride pe continent. Asociația Piloților de Linie Britanici a explicat exact ce se întâmplă la bordul unui avion atunci când este primită o amenințare cu bombă, scrie PBS, transmite Digi24.

Amenințările sunt evaluate și apoi transmise piloților

Atunci când o amenințare la adresa unei aeronave este trimisă companiei aeriene, aceasta este transmisă unei echipe de evaluatori. Acești evaluatori utilizează procese standard pentru a clasifica amenințarea și a decide dacă aceasta este Roșie (credibilă), Galbenă (parțial credibilă) sau Verde (necredibilă). Galbenă nu este considerată o evaluare adecvată dacă avionul este în aer, potrivit Asociației Piloților de Linie Britanici.

„Dacă amenințarea este evaluată ca necredibilă, personalul din avion nu va fi informat despre aceasta. Cu toate acestea, atunci când o amenințare este evaluată ca fiind credibilă (roșu sau galben), echipajul de zbor va fi informat imediat și va efectua procedurile companiei pentru o amenințare cu bombă credibilă”, au explicat experții.

„Din momentul în care echipajul de zbor este notificat despre o amenințare credibilă cu bombă, comandantul aeronavei – căpitanul – este la comandă și va lua toate deciziile, ghidat de lista de verificare corespunzătoare, pentru siguranța aeronavei sale. De obicei, dacă un avion se află încă pe pistă, aceasta va însemna o evacuare, iar dacă este în aer, prioritatea va fi aterizarea avionului cât mai curând și în siguranță posibil”, mai explică asociația de profil din Marea Britanie.

„Piloții sunt profesioniști cu înaltă calificare și pregătire. Expertiza lor este neprețuită în asigurarea siguranței pasagerilor și în menținerea aviației ca una dintre cele mai sigure forme de transport existente.”

Companiile aeriene, operatorii aeroportuari și autoritățile de aplicare a legii respectă, în general, liniile directoare elaborate de Agenția Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației și de Organizația Aviației Civile Internaționale, care efectuează audituri pentru a asigura conformitatea.

Antrenamentul echipajului de zbor include exerciții situaționale în timp real care acoperă diverse amenințări, inclusiv modul de căutare a explozibililor care ar fi putut fi introduși ilegal la bord.

Devierea și inspectarea zborurilor sunt costisitoare

Atunci când sunt semnalate amenințări, angajații companiilor aeriene sunt instruiți să țină apelantul la telefon și să adune cât mai multe informații posibil, potrivit expertului în securitate aeronautică Philip Baum.

Multe dintre amenințările primite săptămâna aceasta au fost trimise prin e-mail, conținând suficiente informații pentru ca autoritățile să stabilească dacă aeronava necesită inspecție. Acest lucru poate fi costisitor pentru companiile aeriene.

Baum, profesor invitat de securitate aeronautică la Universitatea Coventry din Anglia, a declarat că devierea unui zbor din cauza unui pasager indisciplinat sau a unei amenințări cu bombă poate costa până la 250.000 de dolari.

Costurile ar putea fi mai mici în acest caz, deoarece majoritatea zborurilor perturbate au fost pe distanțe scurte, unde există o probabilitate mai mică de întârzieri, a spus el.

Amenințările false ar putea testa apărarea

Intenția acestor amenințări „pare să fie de a semăna haos, incertitudine cu privire la fiabilitatea traficului aerian în Europa”, a declarat Jacob Funk Kirkegaard, cercetător senior la grupul de experți Bruegel din Bruxelles.

Amenințările ar putea testa, de asemenea, timpul de răspuns relativ și nivelul de coordonare dintre autoritățile din diferite țări, cu scopul de a identifica punctele slabe pentru viitoarele atacuri.

„Răspund autoritățile din Polonia cu aceeași viteză și cu aceeași urgență etc. ca autoritățile din Italia, de exemplu?”, a spus Kirkegaard, comparând astfel de amenințări cu un „test de stres” al sistemului.