Vicepreședintele PAS, Mihai Popșoi, spune că orice tentativă de creare a unor partide sau mișcări politice este binevenită, însă nu crede posibilă înregistrarea unei formațiuni care ar avea acronimul PAS. Reacția vicepreședintelui Parlamentului vine după fostul său coleg de partid, Oleg Cernei, a anunțat că în scurt timp va fi lansată Platforma Acțiunii Sociale.

Fostul membru PAS, Oleg Cernei, a anunțat recent intenția de a crea mișcarea civică Platforma Acțiunii Sociale (PAS). În timpul unei emisiuni tv, Cernei a menționat că platforma va fi creată din „personalități și oameni politici foarte de treabă care au făcut parte din Blocul ACUM”. Vicepreședintele PAS spune că respectă decizia tuturor de a crea alternative politice, însă un acronim similar celui al Partidului Acțiune și Solidaritate ar fi imposibil de înregistrat.

„Suntem un stat democratic. Avem libertatea asocierii și a întrunirilor. Cât privește un acronim care ar fi clona PAS, nu cred că asta e fezabil sau posibil, atât timp cât asta n-a fost posibil pe timpul lui Plahotniuc. Și atunci s-au încercat asemenea tertipuri. Acum, când legea este lege, cu atât mai mult! Nu cred că o asemenea inițiativă ar putea fi acceptată, fiindcă este contrară legii. Dar asta nu înseamnă că alții nu pot crea entități politice noi sau să le valorifice pe cele existente. Avem nevoie de alternative și pe dreapta și pe stânga. Competiția politică este fundamentul unui stat democratic”, a spus vicepreședintele PAS, Mihai Popșoi în timpul emisiunii Rezoomat de la RliveTV.

Înainte de alegerile parlamentare din 2021 a mai existat o tentativă de a înregistra în cursa electorală Partidul Alternativă și Șanse (PAȘ) însă fără succes. Comisia Electorală Centrală a refuzat înregistrarea unei formațiuni clonă PAS, iar după ce decizia a fost atacată în instanță, Curtea Supremă de Justiție a menținut în vigoare hotărârea CEC-ului.

#Mihai Popșoi #PAS #Platforma Actiunii Sociale

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.