Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Igor Grosu: În cazul în care vom fi atacați, evident că o să cerem ajutor de la vecinii noștri

09 Mai 2022, 23:05
 // Categoria: Societate // Autor:  Realitatea.md
09 Mai 2022, 23:05 // Societate //  Realitatea.md

Securitatea Republicii Moldova a fost un alt subiect abordat în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la PRO TV Chișinău cu președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu. Referitor la declarațiile unor consilieri din Ucraina precum că Ucraina în doi timpi ar putea elibera regiunea transnistreană de forțele ruse, șeful legislativului a ținut să menționeze că trebuie să atragem atenția la cine pot face astfel de declarații, care pot fi doar trei persoane în stat, notează realitatea.md.

„Eu pot să vă spun un lucru: sunt trei persoane în stat care pot face declarații la capitolul politică externă: președintele, șeful guvernului și ministrul de externe. În rest, fiecare se poate da cu părerea, inclusiv consilierul acela sau ziariștii.”

Potrivit șefului legislativului, țara noastră este pregătită pentru toate scenariile, iar potențialul militar din regiunea transnistreană nu prezintă pericol pentru a invada Ucraina.

„Noi suntem pregătiți pentru toate scenariile. Nu o să vi le spun acum fiindcă este informație clasificată. La moment implicarea sau neimplicarea, toate analizele arată, că aceste forțe militare ruse din regiunea transnistreană de unele singure să declanșeze careva acțiuni militare, nu au potențialul suficient. Acest scenariu ar fi ipotetic numai în cazul în care s-ar declanșa operațiuni militare în zona Odesa, Odesa-Nicolaev. Ceea ce vedem noi acum este că aceste două regiuni sunt bine fortificate. Deci sunt luate în calcul mai multe scenarii și suntem în dialog permanent cu partenerii noștri, cu vecinii noștri.”

Întrebat direct ce vom face în cazul în care vom fi atacați, neavând o armată eficientă, Igor Grosu a recunoscut că vom fi nevoiți să cerem ajutor.

„Eu sunt de acord că în toți cei 30 de ani de existență a Republicii Moldova nu s-a investit mai nimic în armată. Noi trebuie să facem tot posibilul să ne apărăm țara și noi o să o apărăm cu sursele pe care le avem și ținând cont și de sprijinul colegilor din vecinătate. Noi o să cerem ajutor, evident că o să cerem ajutor de la vecinii noștri.”

Totuși în opinia speakerului moldovean nimeni dintre vecinii noștri atât România cât și Ucraina nu își doresc escaladarea situației în zonă.

„Nu cred că este cazul să ne dăm acum cu părerea ce o să facă NATO sau România în cazul dat. Cert este că și cei de la București și cei de la Kiev înțeleg condiția în care ne aflăm noi și bineînțeles că ei sunt interesați ca aici să fie o zonă stabilă, să nu mai apară vreun focar, lucru pe care noi nu ni-l dorim. Nici ei nu și-l doresc.”

Reamintim că Ucraina se află în a 75-a zi de război cu Rusia care a declanșat o invazie asupra ei la data de 24 februarie 2022. În prezent teatrul operațiunilor militare s-a mutat în sudul Ucrainei și în regiunea sa Donbas.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.