Foarte mulți străini din diferite colțuri ale lumii investesc în proprietăți imobiliare din Dubai. Valoarea totală de piață a proprietăților este estimată la 533 miliarde USD în 2020, din care aproximativ 27% sunt deținute de străini. Nu poate fi identificată naționalitatea a aproximativ 7% la sută dintre proprietari. Potrivit estimărilor noastre, imobilele offshore din Dubai se ridică la cel puțin 146 miliarde USD, scrie Bani.md.

Motivul pentru care străinii cumpără proprietăți este că o serie de țări sunt măcinate de conflicte (de exemplu, Afganistan, Siria, Yemen) și țările aflate sub conducere autocratică (de exemplu, Eritreea, Azerbaidjan și Kârgâzstan) au proprietăți foarte multe în din Dubai în raport cu dimensiunea economiei lor, echivalent cu 5%-10% din PIB-ul lor.

De exemplu, cetățenii sirieni dețin echivalentul a 7,4% din PIB-ul Siriei în Proprietăți din Dubai. Datele noastre relevă, de asemenea, o proprietate semnificativă a paradisurilor fiscale.

Un alt motiv pentru care străinii achiziționează imobile în Dubai este proximitatea geografică și legăturile istorice. Cea mai mare parte a proprietăților străine din Dubai aparțin proprietarilor din Orientul Mijlociu, Asia de Sud, Europa și Asia Centrală. Cei mai mari proprietari străini (amândoi de către valoarea agregată a proprietăților deținute și după numărul de proprietari) sunt cetățeni indieni: aproximativ 35.000 de indieni dețin proprietăți în Dubai, în valoare de aproape 30 de miliarde USD (20% din totalul offshore imobiliare Dubai). Urmează Marea Britanie (23.000 de proprietari unici, cu proprietăți în valoare de 15 miliarde USD, 10% din total).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Restul țărilor de top după agregat valorile includ țări din regiunea extinsă a Orientului Mijlociu și Asiei Centrale (de exemplu, Pakistan, Arabia Saudită, Iran, Iordania și Rusia) și economii mari (de exemplu, Canada, Statele Unite și China).

Aproximativ 8% din imobilele offshore din Dubai aparțin proprietarilor din Europa Uniune. În timp ce India rămâne cel mai mare proprietar, cota sa de proprietăți imobiliare deținute de străini scade, în timp ce ponderea Rusiei se crește cu doua, pentru și ajunge la 6% în cele mai scumpe cartiere.

Cele mai multe proprietăți le au cei din Emiratele Arabe Unite cu o valoare totală de 287,2 miliarde USD. Numărul beneficiarilor – 63,4 mii de persoane. India – 29,8 miliarde USD, iar numărul de proprietari este de 34,8 mii. Pakistan – 10,6 miliarde USD, iar numărul de proprietari – 19,6 mii de persoane.

În ceea ce privește Republica Moldova, 39 de moldoveni au 55 de apartamente în Dubai cu o valoare totală de 14 mil. USD. Valoarea medie a unei proprietăți achiziționate este de 263,2 mii USD.

#apartamente #Dubai #moldoveni

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.