Şefa diplomaţiei germane, Annalena Baerbock a ajuns azi în Ucraina. Aceasta fiind cel mai important oficial german care vizitează această ţară de la declanşarea invaziei ruse pe 24 februarie, informează Reuters. Prima sa oprire a fost la Bucea, oraş de lângă Kiev unde cadavrele a sute de civili ucişi au fost descoperite după retragerea trupelor ruse în martie.

Baerbock a stat de vorbă cu oameni din această localitate situată la nord-vest de Kiev. În timpul vizitei sale, oficialul german a fost însoțită de procurorul general ucrainean, Irina Venediktova. Guvernul german a anunţat joia trecută că ministrul său de externe Annalena Baerbock se va deplasa la Kiev, dar nu au fost dezvăluite alte detalii, notează Agerpres.

Autorităţile ucrainene afirmă că anchetează peste 9.000 de potenţiale crime de război comise de trupele ruse. De asemenea, Curtea Penală Internaţională investighează presupuse crime de război.

Săptămâna trecută preşedintele german Frank-Walter Steinmeier a discutat telefonic cu omologul său ucrainean Vladimir Zelenski. În urma discuției cei doi şefi de stat au rezolvat disputa ce ține de vizită lui Steinmeier la Kiev, care fusese refuzată anterior. Anunțul a fost făcut de biroul prezidenţial de la Berlin.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Astfel ambii șefi de stat au descris discuţia drept „foarte importantă” şi „foarte bună”, a comunicat biroul prezidenţial. Aceasta a adăugat că atât Steinmeier, cât şi cancelarul Olaf Scholz au fost invitaţi la Kiev.

Amintim că Steinmeier intenționa să efectueze o vizită în capitala Ucrainei împreună cu şefii de stat din Polonia, Letonia, Estonia şi Lituania la jumătatea lui aprilie, dar i s-a spus cu puţin timp înainte de plecare să nu mai vină.

Decizia Kievului a venit în contextul criticilor faţă de legăturile lui Steinmeier cu Rusia şi a eşecului său în perioada sa ca ministru de externe de a ţine cont de avertismentul statelor est-europene privind pericolul unei agresiuni ruse.

#Annalena Baerbock #Bucea #Germania #războiul din Ucraina

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.