Alexandru Gheorghieș, fostul președintele Curții de Apel Bălți, învinuit în noiembrie 2021 de îmbogățire ilicită, va primi o indemnizație după plecarea din sistem. O decizie în acest sens a fost aprobată marți, 10 mai, de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Mai exact, magistratul urmează să ridice în jur de 234 de mii de lei din bugetul de stat.

De menționat că, în luna martie CSM a acceptat cererea de demisie a lui Alexandru Gheorghieș. Fostul președinte al Curții de Apel Bălți nu a indicat motivele pentru care se retrage.

Amintim că judecătorul suspendat este învinuit de îmbogățire ilicită. La mijlocul lunii noiembrie 2021, procurorii anticorupție, în comun cu ofițerii SIS au efectuat percheziții în biroul său și acasă la el. Au fost ridicate o serie de probe, cum ar fi bani în valută și mai multe telefoane. Atunci a fost reținut pentru 72 de ore, iar când i s-a aplicat măsura preventivă, s-a decis asupra arestului la domiciliu.

Mai târziu, membrii CSM, în una din ședințele ordinare, au căzut de acord să-l suspende din calitatea sa de judecător pe durata urmăririi penale, la solicitarea procurorului general interimar, Dumitru Robu.

Momentan Alexandru Gheorghieș este liberat provizoriu sub control judiciar.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Alexandru Gheorghieș #Curtea de Apel Balti #imbogatire ilicita #indemnizatie

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.