Directorul biroului pentru Europa al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) a declarat marţi că cel puţin 3 de persoane au murit în Ucraina de la începutul războiului. Asta din motiv că nu au avut acces la tratamente împotriva unor boli cronice, informează Reuters, citat de Agerpres.

Până marţi, această agenţie pentru sănătate din cadrul ONU a documentat aproximativ 200 de atacuri comise în Ucraina asupra unor unităţi medicale, iar în prezent puţine spitale ucrainene sunt funcţionale, a precizat Hans Kluge, directorul biroului regional pentru Europa din cadrul OMS, la o întâlnire la care au participat miniştrii Sănătăţii din cele 53 de state europene afiliate la OMS, precum şi colegi cu rang înalt din OMS.

„Patruzeci de procente din familiile ucrainene au cel puţin un membru care are nevoie de tratament pentru o boală cronică şi pe care nu pot să îl primească, fapt care duce la un număr estimat de cel puţin 3.000 de decese premature”, a declarat Hans Kluge, menţionând boli precum SIDA şi cancer.

Matilda Bogner, şefa misiunii ONU de monitorizare a drepturilor omului în Ucraina, a declarat marţi că rata mortalităţii a crescut în această ţară din cauza lipsei de acces la tratamente medicale.

„Dreptul la sănătate a fost sever afectat în întreaga ţară”, a spus ea.

În subsolul aglomerat al unei şcoli din Iahidne, 10 persoane vârstnice au murit pentru că nu au putut să părăsească acel adăpost în condiţii de siguranţă, a precizat Matilda Bogner într-o conferinţă de presă separată.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Reprezentanţi ai OMS au declarat săptămâna trecută că au început să strângă dovezi pentru o posibilă anchetă privind crime de război săvârşite în urma unor atacuri comise de Rusia. Moscova a negat acuzaţiile precedente formulate de Ucraina şi de ţările occidentale privind posibile crime de război şi a negat, de asemenea, că a ţintit civili în acest război.

Sesiunea specială OMS, organizată la Copenhaga şi la care mulţi reprezentanţi au participat virtual, a adoptat o rezoluţie care ar putea să ducă la închiderea biroului regional al OMS din Rusia şi la suspendarea şedinţelor sale în această ţară.
Trimisul Rusiei la OMS, Andrei Plutniţki, a votat împotriva rezoluţiei şi a spus că este „extrem de dezamăgit”.

#OMS #războiul din Ucraina

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.