Curs valutar
  • EUR
    20.0905
    -0.0244%
  • USD
    17.9476
    -0.4953%
  • RUB
    0.2228
    -0.4937%
  • RON
    3.7628
    0.0691%
  • UAH
    0.3958
    -0.0505%

Toate știrile

02 noiembrie 2026

Zeci de delfini au murit în Marea Neagră de la începutul războiului din Ucraina. Ce legătută au delfinii cu războiul

10 Mai 2022, 18:31
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
10 Mai 2022, 18:31 // Actualitate //  Realitatea.md

Numărul delfinilor care au murit în Marea Neagră a crescut surprinzător de mult  de la începutul războiului din Ucraina. La această concluzie au ajuns  cercetători turci, scrie The Guardian. Peste 80 de animale au fost găsite moarte pe țărmul turcesc, ceea ce Fundația Turcă de Cercetare Marină (TUDAV) a descris-o drept „o creștere extraordinară”, scrie Digi24.

Aceștia cred că poluarea fonică sporită în nordul Mării Negre, cauzată de aproximativ 20 de nave ale marinei ruse și de activitățile militare în desfășurare, ar fi putut împinge delfinii spre țărmurile turcești și bulgare, unde se prind în plasele de pescuit în număr neobișnuit de mare, sau eșuează pe țărm.

Investigațiile inițiale au arătat că aproximativ jumătate din cei 80 de delfini au murit după ce au fost prinși în plasele de pescuit. Pe de cealaltă parte, cercetătorii nu au descoperit încă cauza morții celorlalți delfini, care nu prezentau răni specifice plaselor pescarilor sau urme de arme de foc. Bayram Ozturk, președintele TUDAV, a declarat că moartea acestor delfini rămâne „o întrebare fără răspuns”.

„Trauma acustică este una dintre posibilitățile la care ne gândim. Nu avem dovezi care să ateste ce ar putea provoca în Marea Neagră sonarul de frecvență joasă, pentru că nu am mai văzut niciodată atât de multe nave și atât de mult zgomot, pentru o perioadă atât de îndelungată. Știința însă cere întotdeauna dovezi“, a declarat Ozturk.

Forțele navale se bazează de cele mai multe ori pe sonar pentru a detecta submarinele inamice de la distanțe mari. Este cunoscut că mamiferele marine depind de sunet pentru a comunica și au un auz extrem de dezvoltat, astfel zgomotul subacvatic poate avea efecte grave, chiar fatale, asupra delfinilor.

Zgomotul subacvatic permanent ar putea să nu omoare animalele în mod direct ar putea fi îndeajuns de deranjant și dăunător pentru a împinge mamiferele marine și alte vietăți acvatice să migreze pentru a evita poluarea fonică.

Oamenii de știință spun că investigațiile lor sunt îngreunate de faptul că nu există protocoale pentru a proteja mamiferele marine în timpul războiului.

„Există zeci de nave în Marea Neagră, dar nici măcar nu știm cât de des folosesc sonarul”, a spus Ozturk.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Realitatea Live

02 Nov. 2026, 19:09
 // Categoria: Slider // Autor:  Victoria Laur
02 Nov. 2026, 19:09 // Slider //  Victoria Laur

Institutul Patrimoniului Cultural ar urma să fie reorganizat și absorbit de către Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”. Prevederea se conține în nota informativă a unui proiect de lege în acest sens a fost înregistrat în Parlament de deputatul Virgiliu Pâslariuc.

Inițiativa prevede modificarea Legii privind protejarea patrimoniului cultural imaterial și a Legii privind Fondul național al culturii. Astfel, referințele la Institutul Patrimoniului Cultural ar urma să fie înlocuite cu cele la Centrul Național de Cultură Tradițională, iar atribuțiile privind identificarea, documentarea, cercetarea și expertizarea științifică a patrimoniului cultural imaterial și etnografic vor fi reglementate în mod corespunzător.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Conform autorului, reorganizarea este motivată de faptul că activitatea Institutului Patrimoniului Cultural ține în principal de domeniul cercetării, aflat în responsabilitatea Ministerului Educației și Cercetării. Deși Ministerul Culturii exercită calitatea de fondator al institutului, finanțarea acestuia este asigurată prin intermediul Ministerului Educației și Cercetării. Astfel, absorbția de către Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” ar urma să integreze activitatea de cercetare într-un cadru instituțional corespunzător profilului său, se arată în nota informativă a proiectului.

Inițiativa urmărește consolidarea sistemului național de cercetare și inovare în domeniul patrimoniului cultural, precum și utilizarea mai eficientă a resurselor instituționale, financiare și administrative, transmite IPN.

Pentru anul 2026, bugetul aprobat inițial pentru Institutul Patrimoniului Cultural a fost de 11,68 milioane de lei, fiind majorat ulterior la 11,89 milioane de lei. Până la elaborarea notei de fundamentare, instituția cheltuise 7,61 milioane de lei, ceea ce reprezintă aproximativ 64% din resursele financiare precizate.