Moscova consideră „extremistă” decizia parlamentarilor lituanieni de a-i declara acțiunile din Ucraina drept „extremiste”. Declarațiile au fost făcute de purtătoarea de cuvânt a diplomației Kremlinului, care a punctat că statele care adoptă asemenea documente sunt membre NATO, iar Alianța „comite agresiuni”.

Conform Mariei Zaharova, dacă Lituania ar fi cu adevărat preocupată de soarta nu numai a Ucrainei, ci a întregului continent european, atunci ar opta pentru respectarea acordurile de la Minsk de către regimul de la Kiev, transmite TASS. Funcționara rusă conchide că Vilniusul demonstrează „ipocrizie politică”.

„Vă reamintesc doar, poate că au uitat de asta în țările care adoptă astfel de declarații, fac pași extremiști. Toate aceste țări sunt membre ale NATO. De-a lungul ultimelor decenii, am văzut în mod repetat acțiunile agresive ilegale ale NATO. Acțiunile Alianței sau ale membrilor săi au dus la apariția noilor conflicte. Amintiți-vă când țara menționată, cel puțin o dată, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la astfel de acțiuni ale Alianței din care face parte. Dacă erau sinceri, vorbeau despre punerea în aplicare a acordurilor de la Minsk de către regimul de la Kiev și manifestau îngrijorare, cel puțin o dată timp de opt ani, de soarta celor care au fost uciși în Donbass. Ei fac exact invers, așa că acest lucru ar trebui tratat în același mod – ca un element de provocare, extremism și ipocrizie politică”, a punctat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Parlamentul lituanian a votat marți o rezoluție prin care recunoaște că acțiunile trupelor ruse în Ucraina reprezintă „genocid”. Totodată, în declarație se arată că Rusia este un stat care susține și desfășoară terorism, cerând comunității mondiale să recunoască evenimentele din țara vecină drept crime de război și crime împotriva umanității.

#genocid #Lituania #Maria Zaharova #războiul din Ucraina #reacția Kremlinului #terorism

Republica Moldova pregătește o reformă amplă a companiilor de stat, care va aborda inclusiv problemele din procesul de privatizare. Reforma urmează să fie prezentată în câteva săptămâni și va include măsuri menite să asigure mai multă transparență în valorificarea patrimoniului public. Declarațiile au fost făcute de ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Claudiu Năsui, la emisiunea „Punctul pe Azi”, de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, una dintre problemele actualului sistem este numărul mare de condiții impuse cumpărătorilor, care pot reduce atractivitatea activelor scoase la vânzare. Năsui a dat drept exemplu hotelul Zarea din Chișinău, pentru care s-a încercat de două ori organizarea unei licitații de privatizare, fără ca vreun cumpărător să se prezinte.

Oficialul consideră că, atunci când o proprietate nu atrage participanți la licitație, autoritățile ar trebui să verifice dacă prețul stabilit reflectă valoarea reală a activului.

„Când încerci deja a doua oară să vinzi un lucru și nu se prezintă nimeni la prețul pe care îl ofertezi, îți pui întrebarea: oare chiar e evaluat corect?”, a declarat Claudiu Năsui.

Ministrul a mai spus că experiența altor state, inclusiv a României, arată că impunerea unor condiții numeroase în procesul de privatizare poate diminua prețul oferit de investitori. În opinia sa, procedurile ar trebui să fie cât mai simple, iar accentul să fie pus pe obținerea unui preț competitiv și pe organizarea unor licitații deschise.

Totodată, Năsui a afirmat că autoritățile intenționează să utilizeze și mecanismele Bursei pentru valorificarea activelor valoroase sau a companiilor mari de stat. Potrivit lui, tranzacțiile bursiere permit o mai mare transparență, prin reflectarea cererii și ofertei și prin identificarea clară a cumpărătorilor și vânzătorilor.

Întrebat cum va fi prevenită vânzarea patrimoniului public la prețuri subevaluate sau în condiții care să favorizeze anumite grupuri de interese, ministrul a insistat asupra necesității unor proceduri transparente și a unor condiții cât mai clare.

Năsui a precizat că reforma pregătită de minister nu se va limita la privatizări punctuale, ci va urmări soluționarea sistemică a problemelor legate de administrarea și valorificarea companiilor de stat.