Șeful diplomației Republicii Moldova Nicu Popescu va conduce delegația Republicii Moldova la reuniunea miniștrilor de externe ai statelor G7. Aceasta va începe mâine și va dura până sâmbătă și va avea loc în localitatea Weissenhaus, Germania. Nicu Popescu va merge la reuniune la invitația ministrei afacerilor externe a Germaniei Annalena Baerbock. Republica Moldova participă în premieră în cadrul unei reuniuni G7 a miniștrilor afacerilor externe.

„Nicu Popescu va vorbi despre situația de securitate din regiune în contextul războiului din Ucraina, gestionarea crizei de refugiați, impactul socio-economic asupra țării noastre și eforturile susținute ale autorităților în procesul de reforme și modernizare în parcursul european al Republicii Moldova”, anunță Ministerul de Externe.

De asemenea, vicepremierul Nicu Popescu va avea întrevederi bilaterale cu înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politică de securitate Josep Borrell, ministra afacerilor externe a Germaniei Annalena Baerbock, ministrul pentru Europa și afaceri externe al Franței Jean-Yves Le Drian, ministrul afacerilor externe și cooperării internaționale al Italiei Luigi Di Maio, ministrul afacerilor externe al Japoniei Hayashi Yoshimasa, ministrul afacerilor externe al Ucrainei Dmytro Kuleba și alți oficiali de nivel înalt.

Grupul G7 a fost înființat în 1975 ca forum informal reunind liderii principalelor națiuni industrializate din lume (Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite).

De-a lungul anilor, summitu-rile anuale ale G7 au devenit o platformă pentru stabilirea direcției discursurilor multilaterale și a răspunsurilor politice la provocările globale. G7 completează rolul G20, grup considerat în general ca fiind cadrul pentru coordonarea economică globală.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#G7 #miniștri de externe #Nicu Popescu

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.