Italia și Republica Moldova ar urma să organizeze o conferință internațională privind integrarea europeană a țării noastre. Un asemenea subiect a fost adus în discuție la reuniunea membrilor Comisiei politică externă și integrare europeană a Parlamentului de la Chișinău și cei ai Comisiei afaceri externe și comunitare a Camerei Deputaților din Parlamentul Italiei, care a avut loc astăzi, 12 mai, în format online.

Președinta Comisiei politică externă și integrare europeană, Doina Gherman, a salutat inițiativa organizării reuniunii bilaterale a comisiilor din cele două legislative și și-a exprimat convingerea într-o colaborare eficientă pe această platformă. Președinta Comisiei, Doina Gherman, a menționat că Republica Moldova va continua să ofere suportul și asistența socială și educațională necesară refugiaților.

Doina Gherman, a menționat că procesul de completare a celui de-al doilea chestionar de aderare la Uniunea Europeană este practic realizat, primul fiind trannsmis cu succes la sfârșitul lunii aprilie curent.

„Acest fapt înseamnă determinare, înseamnă că Republica Moldova este conștientă de importanța acestui proces și înțelege șansa fără precedent a țării noastre de aderare la Uniunea Europeană” a declarat președinta Comisiei.

Agenda discuțiilor a vizat subiecte de actualitate, precum situația de securitate din regiune și gestionarea crizei umanitare, cu care se confruntă țara noastră.

Parlamentarii italieni și-au exprimat aprecierea pentru capacitatea Republicii Moldova de a gestiona criza refugiaților și au confirmat angajamentul de susținere a autorităților în acest demers.

Totodată, oficialii au discutat despre susținerea perspectivei europene a Republicii Moldova în contextul în care, la începutul lunii martie, țara noastră a depus cererea de aderare la UE.

În cadrul reuniunii, oficialii au discutat și despre ratificarea de către Parlamentul Italiei a Acordului între Republica Moldova și Republica Italiană în domeniul securității sociale. A fost exprimată determinarea pentru dinamizarea contactelor interparlamentare, în special pe platforma comisiilor și a grupurilor de prietenie.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#conferinta #integrarea europeana #Italia #Moldova

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.