Deputatul și liderul PCRM, Vladimir Voronin, și-a permis la ședința de astăzi, 12 aprilie a Parlamentului să vină cu propunerea către partidul de guvernământ – PAS să facă schimbări în cadrul Cabinetului de miniștri, pentru că atunci când a cost compus Guvernul au inclus „Сбор блатных и шайка нищих” (n.r. Adunarea de hoți și o bandă de cerșetori), fapt pentru care l-a nemulțumit pe Igor Grosu și i-a oferit o replică pe măsură.

Voronin i-a întrebat pe cei din PAS dacă nu s-au gândit că e timpul ca să facă remanieri de cadre în actualul Guvern.

„De vină totdeauna este Guvernul. Dumneavoastră nu vă gândiți că e timpul și vremea ca să schimbați acest Guvern, pentru că voi atunci în repezeală i-ați adu pe toți „Сбор блатных и шайка нищих” (n.r. Adunarea de hoți și o bandă de cerșetori) în Executiv. Acum vedeți cine și cum trage, cine și cum face și cum nu face. Noi trebuie să stăm aici de fiecare dată la ședința Parlamentului să-l scărpinăm ba pe unul, ba pe altul nu știu unde”, s-a arătat deranjat Voronin.

Totodată, deputatul a venit și cu un îndemn către colegii din PAS să fie „mai patrioți”.

„Fiți mai patrioți, mai consolidați. Noi o să vă susținem. Demult am vrut să vă susținem. Oferiține această posibilitate”, a conchis Voronin.

În replică, președintele Parlamentului, Igor Grosu, i-a reproșat lui Voronin că anume el este vinovat de „toată pleiada de bandiți pe care a lăsat-o în țară”.

„Domnule președinte, Dumnezeu e martor, cineva o caută cum s-ar spune. Așa pleiadă mare și lungă de hoți, bandiți și traseiști politici ați lăsat țării, care v-au vândut și pe dumneavoastră și pe cei care pe dumneavoastră v-au vândut și eu cred că dumneavoastră nu sunteți cel care ne puteți da nouă sfaturi în primul rând. Când noi o să considerăm momentul de a schimba sau nu dumneavoastră o să aflați din presă”, i-a replicat Grosu lui Voronin.

De asemenea, președintele Parlamentului l-a asigurat pe Vladimir Voronin că „se vor ruga pentru sănătatea lui” ca să ajungă la acea perioadă când vor fi operate modificări în componența Guvernului.

„Noi o să ne rugăm de sănătatea dumneavoastră ca să fiți sănătos ca să ajungeți și la momentele acestea”, a conchis Grosu.

Precizăm că, actualul Guvern, în frunte cu prim-ministra Natalia Gavrilița a fost învestit în funcție în vara anului 2021, după ce PAS a câștigat alegerile parlamentare anticipate din 11 iulie a aceluiași an.

#Guvern #Igor Grosu #parlament #Vladimir Voronin

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.