Istoria deputaților transfugi din 2014 ia turații. Carp sesizează PG. Cere investigarea și ex-parlamentarilor PLDM și PL

„Cumpărarea” deputaților transfugi în 2014, rămâne subiect de actualitate, iar deputatul PAS, Lilian Carp, pregătește o sesizare către Procuratura Generală (PG), pentru a investiga nu doar plecarea celor 13 ex-parlamentari PCRM, care acum sunt o parte reținuți preventiv iar alții cercetați în libertate.

Astfel, Carp afirmă că, va cere Procuraturii să extindă investigațiile și săi cheme la audieri și pe foștii deputați ai PLDM și PL, inclusiv și el, care la fel au plecat din formațiunile parlamentare atunci.

„Eu rămân cu mare semn de întrebare, de ce au fost ridicați doar cei care au plecat din Partidul Comuniștilor? Atunci nu au plecat doar acești deputați. Au plecat și alții din Partidul Liberal Democrat (PLDM). Acolo plecările au fost și mai mari. Au rămas doar cinci deputați atunci în fracțiune. Apia de au reușit să-și păstreze fracțiunea. Au plecat câțiva și de la Partidul Liberal. Aici este un mare semn de întrebare de ce nu sunt chemate și aceste persoane? Învinuirile aduse doar pentru îmbogățire ilicită este prea puțin. Voronin spunea atunci că acei deputați au fost cumpărați, iar doamna Bodnarenco a afirmat că s-a încercat și coruperea dumneaei. Eu nu am motive să nu o cred pe ea. Nu cred că a mințit atunci când a spus asemenea lucruri”, a spus Carp.

Deputatul PAS, care în acea vreme era parlamentar în cadrul fracțiunii PL afirmă că, în realitate scopul cumpărării acestor deputați a fost altul – preluarea puterii de către Vlad Plahotniuc, ceea ce cade sub incidența unui alt articol din Constituție: uzurparea puterii politice, fiind că a fost răsturnat rezultatul electoral în urma alegerilor din 2014, afirmă Carp.

„Eu pregătesc împreună cu asistentul meu o interpelare către Procuratură, pentru a lua în calcul și acest articol din Constituție privind uzurparea puterii politice ca să fie chemați atât deputații din PLDM, cât și cei din PL, inclusiv cu mine, care am părăsit fracțiunile”, a anunțat Lilian Carp.

Amintim că, Lilian Carp a părăsit Formațiunea parlamentară a PL la 28 aprilie 2017, care era în alianță cu PDM. Ulterior, liderul PL, Mihai Ghimpu, a declarat că, Lilian Carp a părăsit doar majoritatea parlamentară, dar nu și formațiunea parlamentară. Carp și-a argumentat atunci poziția, prin faptul că s-ar fi încercat lichidarea PL, prin fuzionarea cu Partidul Popular European, ca să atace PAS.

Precizăm că, la alegerile din 24 februarie 2019, Lilian Carp, a candidat la funcția de deputat pe lista PAS, iar la scrutinul parlamentar anticipat din 11 iulie 2021 la fel pe lista dată.

Procurorii Procuraturii Anticorupție, în comun cu ofițerii Serviciului de Informații și Securitate, au descins în dimineața de miercuri, 2 februarie, cu o serie de percheziții acasă la mai mulți foști deputați ai Parlamentului Republicii Moldova.

Percheziițiile au fost făcute, după ce, în decembrie 2015, 14 deputați au părăsit fracțiunea PCRM, anunțând crearea Platformei social-democrate „Pentru Moldova”. Este vorba de parlamentarii: Violeta Ivanov, Victor Mîndru, Alexandru Banicov, Boris Golovin, Anatoli Gorilă, Galina Balmoș, Elena Gudumac, Corneliu Mihalache, Petru Porcescu, Artur Reșetnicov, Sergiu Stati, Vladimir Vitiuc, Igor Vremea și Anatolie Zagorodnîi. Ulterior, toți ei au aderat la fracțiunea PDM din parlamentul de Legislatura a IX-a, care a activat până în februarie 2019.

Majoritatea dintre cei menționați s-au ales ca urmare cu diferite funcții în cadrul instituțiilor statului: Artur Reșetnicov a fost numit judecător la Curtea Constituțională, Corneliu Mihalache – membru al Consiliului Audiovizualului, Boris Golovin – director al Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP), iar Anatolie Zagorodnîi – director general al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC).

Alți politicieni, precum Violeta Ivanov, Vladimir Vitiuc și Victor Mîndru, și-au continuat activitatea în cadrul formațiunii. Ivanov și Vitiuc, fiind realeși în funcția de deputat ca urmare a alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, iar Mîndru a ajuns în toamna 2019 consilier în cadrul CMC.

În noiembrie 2019, ex-președintele Igor Dodon a numit-o pe Galina Balmoș în calitate de consilier prezidențial responsabil de domeniul social.

Toți cei cinci ex-deputați transfugi au fost reținuți inițial pentru 72 de ore, iar ulterior au primit câte 30 de zile de arest în izolatorul CNA, cu excepția Violetei Ivanov, care a fost plasată în arest la domiciliu pentru 20 de zile.

#transfugi #Lilian Carp #PL #deputati #PLDM

Guvernul german a anunţat miercuri, 8 octombrie curent, că va permite poliţiei să doboare dronele considerate o ameninţare, în cadrul unui nou set de măsuri pentru consolidarea securităţii naţionale. Berlinul colaborează deja cu Israelul şi Ucraina pentru schimb de expertiză în domeniul apărării anti-drone, relatează antena3.ro.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a prezentat o serie de amendamente legislative care vor oferi poliţiei mijloace sporite de intervenţie, astfel încât aceasta să poată „acţiona cu tehnologii moderne în faţa ameninţărilor reprezentate de drone”.

„Doborârea dronelor va fi de acum reglementată şi posibilă pentru poliţia federală”, a declarat Dobrindt la finalul şedinţei de guvern în care a fost prezentat textul noilor amendamente.

El a precizat că va fi creat şi „un centru de apărare anti-drone”, care va coordona activităţile poliţiei federale cu cele ale autorităţilor din landurile germane.

Ministrul a adăugat că Germania lucrează îndeaproape cu state care au o experienţă mai avansată în domeniu, precum Israelul şi Ucraina – aceasta din urmă confruntându-se zilnic cu atacuri ruseşti asupra localităţilor sale şi pe linia frontului.

„Suntem deja în contact cu ţări având o experienţă mult mai avansată în domeniu. Avem un schimb intens cu Israelul, precum şi cu Ucraina”, a spus Dobrindt.

Deşi nu a oferit un calendar clar, ministrul a menţionat un buget estimat la „milioane de euro cu trei cifre”, adică cel puţin o sută de milioane de euro, subliniind că implementarea depinde şi de capacitatea de producţie a industriei de apărare.

La rândul său, cancelarul german Friedrich Merz a afirmat că Rusia se află „probabil” în spatele recentelor alerte cu drone din Europa, inclusiv al incidentelor care au paralizat aeroportul din Munchen săptămâna trecută, calificând aceste acţiuni drept „tentative destabilizatoare”.