Procurorii anticorupție au înaintat ieri, 3 februarie, învinuirea celor cinci ex-deputați reținuți, fiindu-le incriminată săvârșirea infracțiunii de îmbogățire ilicită (art.330/2 din Codul penal) și au cerut aplicarea măsurii preventive sub formă de arest preventiv pe un termen de 30 de zile, cerere care urmează să fie examinată astăzi, 4 februarie.

Potrivit Procuraturii Anticorupție, cei 5 ex-deputați transfugi urmează să fie aduși în fața judecătorilor de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, pentru a se decide dacă li se aplică 30 de zile de arest preventiv sau nu.

Procuratura mai anunță că, din cei 13 foști parlamentari, pe lângă cei 5 arestați preventiv, alți 6 au fost audiați în calitate de bănuiți de îmbogățire ilicită. Alți doi foști deputați urmează să fie audiați a oamenii legii.

„În partea ce îi privește pe ceilalți ex-deputați, informăm că, până la acest moment au fost recunoscuți și audiați în calitate de bănuiți pentru săvârșirea infracțiunii de îmbogățire ilicită 6 ex-deputați din Parlamentul Republicii Moldova, urmând a fi audiați încă 2 ex-deputați. În procesul de audiere în calitate de bănuiți și respectiv învinuiți, aceștia au dat declarații, însă nici unul dintre ei nu recunoaște vinovăția în săvârșirea infracțiunii incriminate”, se arată într-un comunicat de presă al Procuraturii Anticorupție.

Amintim că, procurorii Procuraturii Anticorupție, în comun cu ofițerii Serviciului de Informații și Securitate, au descins în dimineața de miercuri, 2 februarie, cu o serie de percheziții acasă la mai mulți foști deputați ai Parlamentului Republicii Moldova.

Percheziițiile au fost făcute, după ce, în decembrie 2015, 14 deputați au părăsit fracțiunea PCRM, anunțând crearea Platformei social-democrate „Pentru Moldova”. Este vorba de parlamentarii: Violeta Ivanov, Victor Mîndru, Alexandru Banicov, Boris Golovin, Anatoli Gorilă, Galina Balmoș, Elena Gudumac, Corneliu Mihalache, Petru Porcescu, Artur Reșetnicov, Sergiu Stati, Vladimir Vitiuc, Igor Vremea și Anatolie Zagorodnîi. Ulterior, toți ei au aderat la fracțiunea PDM din parlamentul de Legislatura a IX-a, care a activat până în februarie 2019.

Majoritatea dintre cei menționați s-au ales ca urmare cu diferite funcții în cadrul instituțiilor statului: Artur Reșetnicov a fost numit judecător la Curtea Constituțională, Corneliu Mihalache – membru al Consiliului Audiovizualului, Boris Golovin – director al Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP), iar Anatolie Zagorodnîi – director general al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC).

Alți politicieni, precum Violeta Ivanov, Vladimir Vitiuc și Victor Mîndru, și-au continuat activitatea în cadrul formațiunii. Ivanov și Vitiuc, fiind realeși în funcția de deputat ca urmare a alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, iar Mîndru a ajuns în toamna 2019 consilier în cadrul CMC.

În noiembrie 2019, ex-președintele Igor Dodon a numit-o pe Galina Balmoș în calitate de consilier prezidențial responsabil de domeniul social.

#deputati #ex-deputat #judecatori #mandat de arestare #procurori

Premierul armean Nikol Pașinian a afirmat luni, 24 august, că țara sa ar putea trimite în curând cererea sa oficială de aderare la Uniunea Europeană, în contextul în care Erevanul încearcă să se apropie de occidentali și să se îndepărteze de Moscova, scrie hotnews.ro.

Rusia nu vede cu ochi buni ambițiile europene ale acestei foste republici sovietice din Caucaz, pe care îl consideră domeniul său de influență.

Moscova insistă ca Armenia să organizeze mai întâi un referendum asupra aderării sale la UE, incompatibilă cu menținerea sa în alianța lor economică comună, Uniunea economică eurasiatică.

Nikol Pașinian, care a făcut această declarație în fața Parlamentului, a răspuns luni că un referendum nu ar avea sens decât odată ce ar fi posibil „să se evalueze realismul” unei aderări la UE.

Pentru acest lucru, „Armenia trebuie mai întâi să-și depună candidatura la aderare la Uniunea Europeană”, a estimat el.

„Am putea declanșa acest proces într-un viitor apropiat, date fiind în special cererile urgente ale partenerilor noștri din Uniunea economică eurasiatică”, a adăugat Nikol Pașinian, fără a preciza vreo dată.

Președinții rus, belarus, kazah și kârgâz au cerut în luna mai ca Armenia să decidă prin referendum asupra aderării sale la UE sau a menținerii în uniunea lor regională.