Judecătorii decid unde merg cei 5 ex-deputați transfugi. Procurorii au cerut mandat de arestare pentru 30 de zile

Procurorii anticorupție au înaintat ieri, 3 februarie, învinuirea celor cinci ex-deputați reținuți, fiindu-le incriminată săvârșirea infracțiunii de îmbogățire ilicită (art.330/2 din Codul penal) și au cerut aplicarea măsurii preventive sub formă de arest preventiv pe un termen de 30 de zile, cerere care urmează să fie examinată astăzi, 4 februarie.

Potrivit Procuraturii Anticorupție, cei 5 ex-deputați transfugi urmează să fie aduși în fața judecătorilor de la Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, pentru a se decide dacă li se aplică 30 de zile de arest preventiv sau nu.

Procuratura mai anunță că, din cei 13 foști parlamentari, pe lângă cei 5 arestați preventiv, alți 6 au fost audiați în calitate de bănuiți de îmbogățire ilicită. Alți doi foști deputați urmează să fie audiați a oamenii legii.

„În partea ce îi privește pe ceilalți ex-deputați, informăm că, până la acest moment au fost recunoscuți și audiați în calitate de bănuiți pentru săvârșirea infracțiunii de îmbogățire ilicită 6 ex-deputați din Parlamentul Republicii Moldova, urmând a fi audiați încă 2 ex-deputați. În procesul de audiere în calitate de bănuiți și respectiv învinuiți, aceștia au dat declarații, însă nici unul dintre ei nu recunoaște vinovăția în săvârșirea infracțiunii incriminate”, se arată într-un comunicat de presă al Procuraturii Anticorupție.

Amintim că, procurorii Procuraturii Anticorupție, în comun cu ofițerii Serviciului de Informații și Securitate, au descins în dimineața de miercuri, 2 februarie, cu o serie de percheziții acasă la mai mulți foști deputați ai Parlamentului Republicii Moldova.

Percheziițiile au fost făcute, după ce, în decembrie 2015, 14 deputați au părăsit fracțiunea PCRM, anunțând crearea Platformei social-democrate „Pentru Moldova”. Este vorba de parlamentarii: Violeta Ivanov, Victor Mîndru, Alexandru Banicov, Boris Golovin, Anatoli Gorilă, Galina Balmoș, Elena Gudumac, Corneliu Mihalache, Petru Porcescu, Artur Reșetnicov, Sergiu Stati, Vladimir Vitiuc, Igor Vremea și Anatolie Zagorodnîi. Ulterior, toți ei au aderat la fracțiunea PDM din parlamentul de Legislatura a IX-a, care a activat până în februarie 2019.

Majoritatea dintre cei menționați s-au ales ca urmare cu diferite funcții în cadrul instituțiilor statului: Artur Reșetnicov a fost numit judecător la Curtea Constituțională, Corneliu Mihalache – membru al Consiliului Audiovizualului, Boris Golovin – director al Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP), iar Anatolie Zagorodnîi – director general al Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor (ANSC).

Alți politicieni, precum Violeta Ivanov, Vladimir Vitiuc și Victor Mîndru, și-au continuat activitatea în cadrul formațiunii. Ivanov și Vitiuc, fiind realeși în funcția de deputat ca urmare a alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019, iar Mîndru a ajuns în toamna 2019 consilier în cadrul CMC.

În noiembrie 2019, ex-președintele Igor Dodon a numit-o pe Galina Balmoș în calitate de consilier prezidențial responsabil de domeniul social.

#ex-deputat #mandat de arestare #judecatori #deputati #procurori

Psihologii care activează în instituțiile de învățământ general și profesional tehnic vor dedica aproape jumătate din timpul de lucru activităților directe cu elevii – între 18 și 20 de ore pe săptămână – potrivit unui proiect de regulament supus consultărilor publice, transmite IPN.

În învățământul general, psihologii vor avea un program de lucru de 35 de ore pe săptămână, dintre care 18 ore vor fi dedicate asistenței directe acordate elevilor: evaluări psihologice, consiliere individuală și de grup, activități de prevenție și dezvoltare personală. Celelate 17 ore vor fi destinate colaborării cu cadrele didactice și părinții, implicării în consilii pedagogice și comisii metodice, dar și pregătirii metodologice și conlucrării intersectoriale.

În învățământul profesional tehnic, programul săptămânal al psihologului este de 40 de ore, din care 20 vor fi dedicate activităților directe cu elevii.

Proiectul supus consultărilor publice urmărește să clarifice atribuțiile și responsabilitățile psihologului școlar, precum și să stabilească standarde minime pentru spațiile de lucru și să consolideze colaborarea cu alte servicii de sprijin educațional și social.

Ministerul Educației și Cercetării motivează elaborarea acestui document prin necesitatea unei reglementări unitare, în contextul în care activitatea psihologilor se bazează în prezent pe acte dispersate.

Potrivit proiectului de regulament, cabinetul psihologic trebuie să fie un spațiu dedicat, separat de alte activități educaționale, care să asigure intimitate, confort și confidențialitate. Amenajarea spațiului trebuie să permită atât consilierea individuală, cât și lucrul cu grupuri mici de elevi.

Proiectul mai prevede că psihologii trebuie să dețină studii superioare în domeniul psihologiei sau psihopedagogiei, corespunzătoare nivelurilor 6 sau 7 ale Cadrului Național al Calificărilor. Aceștia vor fi angajați prin concurs.