Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

31 octombrie 2026

Academicienii bat alarma: Știința în R Moldova e într-o situație catastrofală

14 Mai 2021, 21:12
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
14 Mai 2021, 21:12 // Actualitate //  Realitatea.md

Membrii Academiei de Științe bat alarma asupra faptului că știința din țara noastră se află într-o stare catastrofală. Despre acest lucru s-a vorbit astăzi, 14 mai, în cadrul Sesiunii a VIII-a a Adunării Generale a AȘM, informează Realitatea.md.

Potrivit academicienilor, principalele provocări ale oamenilor de știință ține de modesta finanțare, lipsa de echipamente sau spații adecvate, dar și altele. Președintele AȘM, Ion Tighineanu, și-a exprimat doleanța de schimbare a atitudinii guvernanților față de cercetare și inovare. „Eu sunt optimist și rămân la ideea că într-un final, cei care ne guvernează vor înțelege importanța și rolul științei în țară și ne vor susține, inclusiv, în procesul de restituire a institutelor Academiei de Științe, cum ar fi și firesc, de fapt”, a spus președintele AȘM.

Academicianul Teodor Furdui a apreciat situația în care se află știința, pe care a numit-o catastrofală. El a ridicat o serie de probleme stringente, cu care se confruntă actualmente știința și cercetarea, exprimând indignarea vizavi de indiferența guvernării, dar și a unor membri ai Academiei față de situația în care s-a pomenit știința, în rezultatul reformei care s-a soldat cu retragerea institutelor de cercetare de la Academia de Științe, fie din cauza indiferenței manifestată chiar din interiorul AȘM. Savantul a exprimat regretul și consideră o nedreptate și faptul că nu a fost susținut în demersul său de a menține școala științifică în domeniul fiziologiei și sănătății umane, pe care a creat-o, argumentând  și o noua știință – sanocreatologia.

Prezentă la adunare, consiliera președintelui Republicii Moldova, Liliana Nicolăescu-Onofrei, a menționat că performanța țării noastre va depinde de reușitele în cercetare și inovare.  „Cred că acestea țin nu numai de cadrul legal și de implementare, nu numai de finanțarea domeniului, ci și de foarte multă grijă, și nu doar pentru că suntem cu toții într-o situație socio-economică în care suntem, dar de principiu, de foarte multă grijă pentru corectitudinea cheltuirii banului public și, bineînțeles, cheltuirea acestui ban, nu doar în domeniul cercetării și inovării, dar peste tot, în baza performanțelor reale și a contribuției la ceea ce înseamnă rezolvarea întregului complex  de provocări, de probleme cu care ne confruntăm noi ca societate”, a subliniat Liliana Nicolăescu-Onofrei.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.