UE va livra Ucrainei un nou ajutor militar, în valoare de 500 de milioane de euro. Anunțul a fost făcut de șeful diplomaţiei UE, Josep Borrell. Oficialul europeam şi-a exprimat încrederea că în următoarele zile se va putea ajunge la un acord privind un embargou asupra petrolului rusesc, scrie Digi24.

Josep Borrell a precizat, într-o discuţie cu presa în marja reuniunii miniştrilor de externe ai G7 de la Weissenhaus (nordul Germaniei), că noul sprijin militar pentru Ucraina va fi pentru armament greu – cum sunt tancurile -, iar ajutorul total livrat până acum de UE se va ridica astfel la circa 2 miliarde de euro.

„Un nou impuls pentru sprijin militar. (Va fi) mai mare presiune asupra Rusiei, cu sancţiuni economice şi continuarea izolării internaţionale a Rusiei şi combaterea dezinformării”, a spus el, potrivit Reuters.

Şeful diplomaţiei UE s-a declarat de asemenea optimist că în următoarele zile ar putea fi convenit un embargo la nivelul Uniunii asupra petrolului rus.

„Sunt sigur că vom ajunge la un acord. Avem nevoie de el şi îl vom obţine. Trebuie să scăpăm de dependența de petrolul rus”, a adăugat Borrell.

Potrivit acestuia, dacă nu va exista un acord la nivel de ambasadori, „luni când se vor întâlni miniştrii (de externe) vor trebui să se dea un impuls politic”.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Josep Borrell #războiul din Ucraina #UE

Deputatul Partidului Nostru, Constantin Cuiumju, membru al Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, cere despăgubiri pentru cetățenii prejudiciați de atacul cibernetic și avertizează că lipsa unor măsuri urgente riscă să lovească puternic economia țării. Potrivit parlamentarului, atacul poate declanșa un efect de domino: oamenii își pierd încrederea în serviciile electronice, evită plățile online și revin la ghișee. Consecințele ar putea fi grave pentru bănci, magazine online și micii antreprenori.

”Mai puțini clienți înseamnă venituri mai mici, locuri de muncă pierdute și afaceri închise. Iar pentru stat, care trăiește din împrumuturi, asta înseamnă și mai puțini bani la buget”, avertizează Cuiumju.

Deputatul critică investițiile de milioane în digitalizare, în condițiile în care securitatea datelor rămâne vulnerabilă: „Pentru ce cheltuim milioane pe digitalizare, dacă oamenii ajung să se teamă să folosească aceste servicii?”.

Cuiumju cere autorităților să spună ce date au fost compromise, să identifice responsabilii, să verifice independent securitatea sistemelor și să asigure despăgubirea persoanelor prejudiciate. Totodată, solicită măsuri împotriva fraudelor, inclusiv în cooperare cu băncile.

Deputatul propune și o reformă radicală: în locul mai multor structuri de securitate cibernetică, o singură instituție puternică, dotată cu specialiști, echipamente moderne și capacitatea de a monitoriza permanent sistemele statului. Conducerea acesteia trebuie aleasă pe criterii de competență, nu politice.