În Osetia de Sud, pe 17 iulie, va avea loc un referendum privind aderarea la Rusia, decretul corespunzător fiind semnat de președintele în exercițiu al republicii autoproclamate, Anatoli Bibilov, relatează serviciul rus al BBC News.

Întrebarea supusă la vot arată astfel: „Susțineți unificarea Republicii Osetia de Sud cu Rusia?”

Liderul republicii separatiste din Georgia a semnat un decret privind un referendum, „ghidat de dorința istorică a poporului Republicii Osetia de Sud de a se reuni cu Rusia”, spune site-ul său.

„Astăzi, CEC a susținut în unanimitate inițiativa de alăturare a Osetiei de Sud la Rusia. Documentele au fost depuse în instanță. Așteptăm decizia instanței și marele nostru vis se va împlini foarte curând”, a scris Bibilov pe canalul său Telegram.

Oficialii ruși nu au comentat încă anunțul lui Bibilov.

Potrivit rezultatelor celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale, care a avut loc pe 8 mai, Bibilov a pierdut în fața candidatului opoziției, liderul partidului Nykhas, Alan Gagloev.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#aderare #alipire #Osetia de Sud #referendum #Rusia

Procurorii care tergiversează dosarele, se implică ilegal în activitatea altor procurori sau manifestă un comportament nedemn riscă sancțiuni disciplinare. Prevederile se regăsesc într-un ghid metodic aprobat vineri, 14 august, de Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), transmite IPN.

Potrivit CSP, în funcție de gravitatea și circumstanțele faptei, sancțiunile pot varia de la avertisment și mustrare până la eliberarea din funcția de procuror. De exemplu, într-un caz de tergiversare sistematică a mai multor dosare, CSP a dispus eliberarea procurorului din funcție.

Consiliul menționează că, în cazul tergiversării dosarelor, procurorii pot răspunde disciplinar dacă întârzierea le este imputabilă și nu are o justificare rezonabilă. Totodată, întârzierile determinate de complexitatea cauzei, de numărul mare de participanți, de acțiunile altor autorități sau de lipsa de personal nu le pot fi imputate procurorilor.

În același timp, ghidul vizează intervențiile ilegale în activitatea procurorilor și împiedicarea activității Inspecției procurorilor, inclusiv prin refuzul accesului la documente, prezentarea unor informații false sau ignorarea intenționată a solicitărilor inspectorilor. Într-unul dintre cazurile prezentate în document, gravitatea faptelor și cumulul mai multor abateri au dus la eliberarea procurorului din funcție.

O altă categorie este răspunderea disciplinară pentru modul în care se comportă un procuror, atât la serviciu, cât și în viața personală. Ghidul menționează, printre exemple, adresările ofensatoare la adresa colegilor, tonul ridicat, ostil sau autoritar, limbajul nepotrivit și comportamentul agresiv.

CSP menționează că ghidul nu are forță juridică obligatorie, fiind un instrument destinat uniformizării modului în care Inspecția procurorilor, Colegiul de Disciplină și Etică și CSP examinează și califică abaterile disciplinare.