Prim-ministra, Natalia Gavrilița, a comentat situația creată în jurul ratei de inflație din Moldova. Oficiala a declarat că țara noastră trece printr-o perioadă dificilă și că nu putem să comparăm inflația de la noi cu cea din alte țări. Aceasta a mai comentat faptul că rata inflației din luna aprilie din țara noastră este cea mai mare din Europa.

„Noi suntem o țară mai săracă decât alte țări. Și dacă ne uităm în structura consumului, la indicile prețului de consum ce înseamnă consumul unei familii în Moldova. Și dacă venitul este mai mic, dacă familia este mai săracă atunci pe ce cheltuie ei banii? Mai mult pe produse alimentare, pe resurse energetice și în structura consumului prevalează exact acele produse la care au crescut prețurile în mod preponderent”, a declarat prim-ministra.

Natalia Gavrilița a explicat că unul dintre cei mai importanți factori care au dus la faptul ca rata inflației să crească atât de mult este războiul din regiune.

„Noi suntem cea mai afectată țară de războiul din Ucraina, în afara Ucrainei. Inclusiv din cauza că suntem înconjurați de Ucraina. Avem cu România doar podurile care ne unesc și nu le putem crește peste noapte. Portul de la Odesa era principalul hub pentru tot comerțul nostru. Pentru alții au crescut prețurile logistice și transportările în urma pandemiei, pentru noi a crescut mult mai mult și din cauza războiului”, a declarat Natalia Gavrilița.

Prim-ministra a vorbit și despre faptul că rata inflației din Ucraina este cu 10 puncte procentuale mai mică decât în țara noastră.

„Nu putem să comparăm inflația din Republica Moldova cu inflația din Ucraina. Ucraina la moment se află în război și reglementează prețurile mult mai dur. Reglementează exportul. Ucraina este și un mare producător. Aici nu putem compara mere și portocale”, a precizat Gavrilița.

Amintim că săptămâna trecută conducerea BNM a prezentat publicului, într-o conferință de presă, un raport potrivit căruia inflația în Republica Moldova se va menține la un nivel înalt până la finele acestui an, dar cea mai mare creștere, de până la 27,3%, se așteaptă în trimestrul trei, după care va avea o traiectorie descendentă. Este primul raport al BNM de după începutul războiului în Ucraina.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#BNM #Gavrilita #Guvern #inflatie

Curtea Constituțională a declarat inadmisibile trei sesizări prin care au fost contestate mai multe prevederi ale Legii privind evaluarea externă a judecătorilor și procurorilor. Printre prevederile vizate se numără dreptul Comisiei de evaluare de a contesta hotărârile Consiliului Superior al Procurorilor și competența Curții Supreme de Justiție de a constata promovarea sau nepromovarea evaluării externe, transmite IPN.

Sesizările au fost depuse în cadrul unor litigii privind evaluarea externă a trei procurori din cadrul Procuraturii Anticorupție. În toate cazurile, Comisia de evaluare a propus nepromovarea vettingului, însă CSP a respins rapoartele și a decis că procurorii au promovat evaluarea. Ulterior, Comisia a contestat hotărârile Consiliului la Curtea Supremă de Justiție.

În cadrul examinării acestor litigii, au fost ridicate excepții de neconstituționalitate privind competențele Comisiei și ale instanței supreme. Autorii sesizărilor au contestat dreptul Comisiei de a ataca hotărârile CSP, precum și competența CSJ de a decide asupra promovării sau nepromovării evaluării. Aceștia au invocat afectarea rolului constituțional al Consiliului Superior al Procurorilor și a securității raporturilor juridice.

Curtea Constituțională a reținut că dreptul Comisiei de a contesta hotărârile CSP asigură posibilitatea controlului judiciar și nu reprezintă o ingerință în activitatea Consiliului. Totodată, magistrații au subliniat că CSP rămâne autoritatea care decide inițial asupra rezultatului evaluării, iar CSJ exercită controlul jurisdicțional.

În ceea ce privește competența instanței supreme de a constata promovarea sau nepromovarea vettingului, Curtea a precizat că aceasta poate fi exercitată în condițiile prevăzute de lege, după reluarea procedurii de evaluare și anularea hotărârii adoptate ulterior de CSP.

Potrivit Curții, mecanismul urmărește să evite tergiversarea procedurilor prin trimiterea repetată a dosarelor spre reexaminare. În consecință, Curtea Constituțională a declarat inadmisibile cele trei sesizări, fără a trece la examinarea lor în fond.