După doi ani de pandemie Coreea de Nord abia acum se confruntat cu primul val de cazuri de COVID. Autoritățile din regiune au negat până acum că au cazuri de coronavirus și a refuzat ajutorul din partea OMS pentru a vaccina populația. De curând regimul de la Phenian a anunțat că se confruntă cu primele cazuri de COVID și recomandă cetățenilor tratamente tradiționale, relatează BBC.

Ziarul partidului de guvernământ, Rodong Simnun, a recomandat mai multe remedii, inclusiv ceai de ghimbir sau caprifoi și o băutură din frunze de salcie. Toate aceste metode sunt destinate celor cu forme ușoare de COVID.

O situație similară este și cu gargara cu sare, în contextul în care presa de la Phenian a anunță că au fost trimise „mii de tone de sare” pentru a face „soluție antiseptică”. Unele studii sugerează că gargara și clătirile nazale cu apă sărată combat virusurile care provoacă răceala comună.

Coreea de Nord a refuzat trei milioane de doze de vaccin din China, anul trecut, iar recent Coreea de Sud s-a oferit să trimită în Nord medicamente, materiale sanitare și personal medical, însă nu a primit încă niciun răspuns.

În fața unui focar „exploziv” de COVID-19, Coreea de Nord și-a mobilizat forțele armate, inclusiv 3.000 de oameni din personalul medical militar, pentru un sistem de livrare de medicamente 24 de ore pe zi, cu 500 de grupuri de răspuns pentru a confirma și trata pacienții infectați, a declarat presa de stat.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Coreea de Nord #Covid #pandemie

Documentarul „Drumul vinului – pe urmele lui Ștefan cel Mare”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (D.R.R.M.) și realizat de Asociația Human Help, a fos finalizat. Producția are durata de aproximativ 60 de minute, urmând să fie difuzată în Republica Moldova.

Pelicula reprezintă „o călătorie prin istoria, cultura, spiritualitatea și tradițiile vitivinicole comune celor două maluri ale Prutului”, transmite echipa de producție.

„Filmul urmărește moștenirea istorică și spirituală a lui Ștefan cel Mare, dar și evoluția unei tradiții care a devenit parte a identității culturale a Moldovei: cultivarea viței-de-vie și producerea vinului. Prin imagini cinematografice, interviuri cu istorici și specialiști și prezentarea unor obiective reprezentative, documentarul pune în valoare patrimoniul comun al României și Republicii Moldova.

Traseul documentarului începe la Iași și continuă la Hârlău, una dintre reședințele domnești ale Moldovei medievale, și la Cotnari, podgorie renumită pentru tradiția sa vitivinicolă. În Republica Moldova, filmările au inclus Muzeul Național de Istorie a Moldovei din Chișinău, Rezervația Cultural- Naturală „Orheiul Vechi”, Mănăstirea Curchi și importante obiective vitivinicole: Cricova, MileștiiMici, Château Vartely și Castel Mimi.

Obiectivul proiectului este promovarea patrimoniului istoric, cultural și spiritual comun, păstrarea și afirmarea identității culturale românești și consolidarea legăturilor dintre România și Republica Moldova. Documentarul se adresează publicului larg, în special tinerilor din Republica Moldova, și urmărește să contribuie la o mai bună cunoaștere a istoriei și tradițiilor împărtășite”, transmit realizatorii proiectului.