Procurorul general suspendat, Alexandr Stoianoglo, a făcut declarații după ce a fost audiat de Consiliul Superior al Procurorilor, care azi examinează Raportul Comisiei de evaluare a performanțelor acestuia. Stoianoglo a ieșit foarte indignat după ședință și a clasificat această evaluare drept circ.

„Asta a fost un circ în jurul procesului de evaluare. Majoritatea membrilor CSP sunt reprezentanți politici. Procedura asta a pornit tot de la politicieni, de la modificarea legii respective, sesizarea, evaluarea procurorului general, crearea comisiei de evaluare și reprezentanții CSP care majoritatea sunt reprezentanții guvernării actuale”, a declarat Stoianoglo.

Stoianoglo a fost întrebat de jurnaliști despre cum califică cazul său de la începutul acestuia din toamna anului trecut și până la momentul actual.

„Asta este o fărădelege totală, care nu a fost în istoria Republicii Moldova. Asta este o tensiune asupra justiției, asta este un exemplu că politicul se implică în activitatea organelor de drept”, a precizat Stoianoglo.

Consiliul Superior al Procurorilor a examinat azi Raportul Comisiei de evaluare a performanțelor Procurorului General suspendat, Alexandr Stoianoglo. În urma ședinței, membrii Consiliul Superior al Procurorilor i-au acordat procurorului suspendat calificativul „nesatisfăcător”.

Potrivit președintei CSP, Angela Motuzoc, au existat și opinii separate care vor fi publicate ulterior pe site-ul CSP. În cele din urmă, CSP va expedia președintei Maia Sandu propunerea privind demiterea acestuia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Aleksandr Stoianoglo #CSP #evaluarea procurorului general

Republica Moldova rămâne o sursă importantă de țigări de contrabandă pentru piața din România, chiar dacă ponderea produselor provenite de peste Prut este în scădere. Premierul Vasile Tofan susține că problema persistă și că autoritățile trebuie să concentreze eforturile în special pe combaterea exportului ilegal de produse din tutun.

Întrebat de ce Republica Moldova continuă să se regăsească printre principalele surse ale țigărilor de contrabandă din România și unde sunt breșele, premierul a declarat că situația s-a îmbunătățit, dar fenomenul nu a fost eliminat.

„De fapt, lucrurile se îmbunătățesc. Înainte de a veni cu politica fiscală nouă m-am întâlnit cu marii jucători. Ponderea țigărilor ilegale pe piața din Moldova este de 7% și este cea mai mică din regiune”, a declarat Vasile Tofan.

Premierul a comparat situația din Republica Moldova cu cea din România, unde, potrivit afirmațiilor sale, ponderea țigărilor ilegale este mult mai mare. Tofan a precizat că subiectul a fost discutat inclusiv cu directorul Serviciului Vamal și că instituția urmează să intensifice acțiunile de combatere a contrabandei.

„Noi trebuie să luptăm cu asta. Evident, atât timp cât la noi accizele vor fi mai mici și prețurile vor fi mai mici, presiunea asta va fi totdeauna acolo. Dar trebuie să luptăm și Moldova trebuie să nu mai fie un exportator de țigări ilegale”, a spus premierul.

Potrivit lui, partea pozitivă este că pe piața internă ponderea țigărilor ilegale a coborât la aproximativ 7%, față de nivelurile mult mai ridicate din anii precedenți: „Înseamnă că autoritățile își fac bine treaba. Trebuie să luptăm doar la export”.

Declarațiile premierului vin în contextul în care ponderea țigărilor provenite din Republica Moldova pe piața neagră din România a scăzut în luna iulie 2026. Potrivit datelor Novel Research, produsele provenite din Republica Moldova au reprezentat 10,2% din țigările identificate pe piața neagră românească, în scădere cu 4,9 puncte procentuale față de măsurarea precedentă.

Republica Moldova se află astfel în urma altor surse importante. Produsele provenite din Duty Free au o pondere de 29,7%, iar cele din Bulgaria reprezintă 26,9%. Țigările cu origine necunoscută au depășit, la rândul lor, pragul de 20%. Scăderea ponderii produselor provenite din Republica Moldova are loc într-un moment în care piața neagră a țigaretelor din România a crescut puternic. În iulie, aceasta a ajuns la aproape 14% din consumul total, față de 10,5% în luna mai, cel mai ridicat nivel din ultimii zece ani.

Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în nord-vestul României, unde piața neagră a urcat la 17,4%, și în București, unde a ajuns la 17,5%. Cea mai mare pondere a comerțului ilegal se înregistrează însă în sud, cu 19,5% din consum, urmat de nord-est, cu 18,8%. Reprezentanții industriei estimează că, la un nivel analizat al pieței negre de 13,9%, pierderile pentru bugetul României s-ar ridica la aproximativ 700 de milioane de euro.