Pentru a ajuta persoanele cu dizabilități din țară să-și găsească un loc de muncă, zece organizații ale societății civile au semnat contractele de grant în cadrul proiectului „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică incluzivă și durabilă a țării”. Mai exact, acestea își propun să susțină peste 230 de persoane cu nevoi speciale.

Așadar, pentru inițierea și dezvoltarea serviciilor de angajare incluzivă, cele zece ONG-uri vor crea consorții cu alte două organizații neguvernamentale.

Sorin Mereacre, președintele Fundației Est-Europene a declarat că proiectul vine să contribuie la crearea oportunităților de angajare pentru cele mai vulnerabile persoane din societate, în special, din raioanele țării.

„În cadrul acestui eveniment de semnare a contractelor de grant celebrăm parteneriatele dintre asociațiile obștești din Republica Moldova. Fundația Est-Europeană întotdeauna a susținut coalizarea societății civile, care are scopul de a promova democrația, dezvoltarea sectorului privat și a mass-media”, specifică Sorin Mereacre.

Conform responsabililor, pentru crearea unui consorțiu, ONG-urile au obținut câte un ajutor nerambursabil, în valoare de 50 mii de euro.

„Ca urmare, 237 de persoane social-vulnerabile vor fi angajate în câmpul muncii, în special persoane cu dizabilități fizice, cu dizabilități psiho-sociale și alte categorii. Ne mai propunem ca în cadrul acestui proiect mai mult de 1000 de persoane să beneficieze de consiliere, ghidare, asistență în câmpul muncii”, susține Ana Ciurac, coordonatoarea proiectului FEE.

Magdalena Muller-Uri, șefa secției de cooperare a Delegației Uniunii Europene în Republica Moldova, a declarat că mediul prielnic de evoluare este un aspect important pentru Uniunea Europeană.

„Crearea unui mediu prielnic de dezvoltare pentru societatea civilă este o precondiție și un aspect important pentru UE. Doar o societate civilă dezvoltată poate contribui la modernizarea țării. Uniunea Europeană, țările sale membre și Echipa Europa susțin societatea civilă prin diverse instrumente. La moment sunt peste 30 de granturi active acordate ONG-urilor, în cadrul cărora sunt peste 431 de subgranturi, iar totalul deversărilor pentru aceste granturi și subgranturi se ridică la aproximativ 13 milioane de euro”.

Proiectul „Societatea civilă contribuie la dezvoltarea economică incluzivă și durabilă a țării” este finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia, implementat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Asociația Businessului European și Centrul Contact, iar bugetul proiectului constituie 3,684,291 EUR

Proiectul va contribui la dezvoltarea economică și socială durabilă în Moldova prin implicarea activă a societății civile și a altor actori socio-economici, luând în considerare prevederile Acordului de Asociere și DCFTA. Printre cele mai importante obiective ale proiectului sunt: susținerea reformei Codului Muncii, pentru a asigura o piață incluzivă a muncii, prin activități de advocacy, instruirea și coaching-ul OSC-urilor, IMM-urilor și beneficiarilor finali; îmbunătățirea mediului de afaceri prin promovarea diferitor metode de angajare în câmpul muncii și a antreprenoriatului, inclusiv a antreprenoriatului social.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#ajutor nerambursabil #campul muncii #persoane cu nevoi speciale #Suedia #UE

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că Bucureștiul, Chișinăul și Kievul trebuie să găsească soluții pentru ca tranzitul cerealelor ucrainene spre Portul Constanța să nu provoace blocaje pe infrastructura de transport. Subiectul a fost discutat la întâlnirea trilaterală cu Maia Sandu și Volodimir Zelenski.

Declarația vine după ce Republica Moldova și Ucraina au convenit asupra reducerii cu 50% a tarifului pentru transportul feroviar în tranzit al mărfurilor ucrainene. Măsura se aplică din 10 august până la sfârșitul anului și urmărește să atragă volume mai mari de marfă ucraineană pe ruta prin Moldova către România și, în special, Portul Constanța. Ucraina caută rute alternative de export după intensificarea atacurilor asupra infrastructurii sale portuare.

Întrebat dacă acest flux ar putea provoca blocaje în Republica Moldova sau la Constanța, Nicușor Dan a spus că tranzitul poate fi un beneficiu economic, dar numai dacă este gestionat corespunzător.

„Am discutat subiectul acesta la întâlnirea trilaterală și sunt mai multe lucruri de spus. Una că este un beneficiu economic real de a avea acest tranzit. Pe de altă parte, dacă acest tranzit va aduce la un moment dat blocaj, evident că nu o să fie bine economic pentru nimeni”, a declarat președintele României.

El a precizat că la întrevedere s-au discutat inclusiv aspectele logistice ale transportului, astfel încât volumele suplimentare să poată fi preluate fără blocaje pe infrastructura feroviară sau navigabilă.

„Sunt niște chestiuni operaționale de care am discutat, astfel încât de la momentul în care acest flux ajunge în România să nu avem blocaje, fie că vorbim de calea ferată, fie că vorbim de navigabil”, a explicat Nicușor Dan.

În Republica Moldova, decizia privind tariful redus a provocat nemulțumirea fermierilor, care s-au temut că transportul unor volume mari de cereale ucrainene ar putea pune presiune pe infrastructura folosită și de producătorii locali. Guvernul susține însă că agricultorii moldoveni au prioritate, iar cerealele ucrainene aflate în tranzit sunt transportate cu vagoane ale operatorilor ucraineni.

Și în România există îngrijorări în rândul agricultorilor, care cer ca tranzitul cerealelor ucrainene să nu afecteze accesul producătorilor români la infrastructura feroviară, depozite și capacitățile portuare de la Constanța. În același timp, volumul potențial este semnificativ: estimările vehiculate pentru coridorul feroviar prin Moldova ajung la aproximativ 4,5 milioane de tone de cereale anual.