Curs valutar
  • EUR
    20.0954
    0%
  • USD
    18.0365
    0%
  • RUB
    0.2239
    0%
  • RON
    3.7602
    0%
  • UAH
    0.3960
    0%

Toate știrile

01 noiembrie 2026

Maia Sandu, omagiată. Onorata vârstă pe care o împlinește șefa statului și scurt istoric din activitatea ei politică

24 Mai 2022, 09:48
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
24 Mai 2022, 09:48 // Actualitate //  Realitatea.md

Președinta țării, Maia Sandu, își sărbătorește astăzi, 24 mai ziua de naștere. Șefa statului împlinește onorata vârstă de 50 de ani.

Maia Sandu s-a născut în anul 1972, în satul Risipeni, raionul Fălești. Între anii 1989 și 1994 a studiat la Academia de Studii Economice a Moldovei (ASEM), Facultatea de Management. Din 1995 până în 1998 a studiat relații internaționale la Academia de Administrare Publică de pe lângă președintele Republicii Moldova. În perioada 2009−2010 a studiat la John F. Kennedy School of Government⁠(en) (SUA), obținând titlul de Master în administrație publică. Între 2010 și 2012, Maia Sandu a activat în calitate de consilieră a  Directorului Executiv la Banca Mondială, în Washington, SUA.

Maia Sandu a fost ministră a Educației în perioada 24 iulie 2012 și 30 iulie 2015, în trei Guverne consecutive: Filat II, Leancă și Gaburici, fiind susținută în funcție de PLDM.

Spre sfârșitul anului 2015 s-a distanțat de PLDM, declarând că își dorește o „clasă politică care să iubească poporul mai mult decât propriul buzunar”. Astfel, la 23 decembrie 2015 și-a lansat propria platformă care urma să devină partid, intitulată „În pas cu Maia Sandu”.

Ulterior, la începutul lunii ianuarie 2016 s-a aflat că, denumirea viitorului partid urmează să fie „Partidul Acțiune și Solidaritate”. Oficial, PAS a fost creat la data de 15 mai 2016.

În 2016, Maia Sandu a fost contracandidata lui Igor Dodon la alegerile prezidențiale. În turul întâi de scrutin, care s-a desfășurat pe 30 octombrie, Maia Sandu a reușit să acumuleze 549.152 de voturi, ceea ce reprezenta 38,71%, fiind surclasată doar Igor Dodon, care a reușit să acumuleze 47,98% din sufragii.

În acest context, s-a desfășurat al doilea tur de scrutin pe 13 noiembrie 2016, între Maia Sandu și Igor Dodon. În turul II, Maia Sandu de asemenea s-a plasat pe locul doi, de această dată obținând 766.593 de voturi (47,89%), în timp ce Igor Dodon a dobândit 834.081 de voturi (52,11%), ceea ce l-a desemnat președinte al țării pentru o perioadă de patru ani.

La data de 8 iunie 2019, după alegerile parlamentare care au adus-o pe Maia Sandu în funcția de deputată, aceasta a fost desemnată și aleasă în funcția de prim-ministră a Republicii Moldova, cu susținerea voturilor din partea deputaților PSRM și ai Platformei DA. Ulterior, pe 12 noiembrie 2019, Guvernul condus de Maia Sandu a fost demis prin moțiune de cenzură, înaintată de PSRM, votată în cadrul ședinței Parlamentului de 63 de deputați din fracțiunile PSRM și PDM.

La alegerile prezidențiale din 2020, Maia Sandu și-a înaintat din nou candidatura, decizia fiind luată și susținută de către PAS. După primul tur al alegerilor, Sandu a obținut cel mai mare punctaj, 36,16%, devansându-l pe președintele în exercițiu Igor Dodon cu 3,5 puncte procentuale. În turul doi de scrutin, desfășurat la data de 15 noiembrie, Maia Sandu a acumulat 57,72% (943.006 voturi), fapt ce a făcut-o să devină președintă a țării până în 2024. Curtea Constituțională a validat mandatul ei pe 10 decembrie.

Realitatea Live

31 Oct. 2026, 20:05
 // Categoria: Slider // Autor:  Valentina Buza
31 Oct. 2026, 20:05 // Slider //  Valentina Buza

Mii de soldați din lut, așezați în formație de luptă și pregătiți să-și protejeze împăratul pentru eternitate, reprezintă una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice din lume. Timp de decenii, specialiștii au studiat chipurile, armele și tehnicile folosite la construirea Armatei de teracotă din China. Acum, o cercetare aduce în prim-plan un detaliu aproape invizibil, păstrat timp de peste două milenii: amprentele celor care au modelat statuile.

Potrivit publicației IFLScience, acestea sugerează că la realizarea impresionantei armate nu au lucrat doar bărbați adulți, ci și femei și copii.

Descoperirea schimbă perspectiva asupra unuia dintre cele mai ambițioase proiecte din China antică. Cercetătorii au analizat urmele degetelor rămase accidental în lutul umed, înainte ca statuile să fie arse. Rezultatele oferă indicii despre oamenii obișnuiți care au contribuit la construirea monumentului dedicat primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang.

Studiul, publicat în revista Journal of Cultural Heritage, a analizat 79 de amprente păstrate pe 36 de statui din complexul funerar. Cercetătorii au folosit măsurători ale distanțelor dintre crestele papilare și un model statistic pentru a estima vârsta și sexul persoanelor care ar fi lăsat urmele.

Rezultatele sunt surprinzătoare. Aproximativ 45% dintre amprente au fost atribuite statistic bărbaților adulți, 32,7% femeilor adulte, iar 22,3% copiilor sub 15 ani. În perioada dinastiei Qin, această vârstă reprezenta pragul legal al maturității.

Descoperirea sugerează că atelierele imperiale ar fi putut include categorii de muncitori mult mai diverse decât se presupunea. Femeile și copiii ar fi participat la modelarea statuilor, alături de meșteșugari experimentați, iar cei mai tineri ar fi putut îndeplini roluri de ajutoare sau ucenici.

Totuși, procentele nu reprezintă proporția exactă a muncitorilor. Un singur meșteșugar putea lăsa mai multe amprente, în timp ce alte persoane puteau să nu lase nicio urmă vizibilă. În plus, dimensiunile crestelor papilare se suprapun între anumite categorii de vârstă și sex, iar arderea lutului poate modifica măsurătorile.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Amprentele descoperite pe statuile din Armata de teracotă sunt importante deoarece oferă o legătură directă cu oamenii care au realizat monumentul. Spre deosebire de inscripțiile oficiale, care documentează în special conducătorii și marile proiecte imperiale, aceste urme aparțin unor persoane ale căror nume au rămas necunoscute.

Cercetătorii consideră că analiza unui număr mai mare de amprente, provenite din diferite zone ale complexului, ar putea clarifica organizarea atelierelor și distribuția sarcinilor între lucrători.

Metoda demonstrează și cât de utile pot fi tehnicile moderne pentru reinterpretarea descoperirilor arheologice. Analizele statistice, măsurătorile precise și comparațiile dintre artefacte pot scoate la iveală informații pe care cercetările tradiționale nu le puteau identifica.

Astfel, una dintre cele mai mari realizări artistice și inginerești ale Antichității începe să dezvăluie nu doar povestea conducătorului pentru care a fost creată, ci și identitatea probabilă a celor care au făcut-o posibilă.