Curs valutar
  • EUR
    20.1773
    -0.0927%
  • USD
    17.9274
    -0.7642%
  • RUB
    0.2192
    -1.0493%
  • RON
    3.7751
    -0.1271%
  • UAH
    0.3937
    -0.508%

Toate știrile

05 noiembrie 2026

Maia Sandu, omagiată. Onorata vârstă pe care o împlinește șefa statului și scurt istoric din activitatea ei politică

24 Mai 2022, 09:48
 // Categoria: Actualitate // Autor:  Realitatea.md
24 Mai 2022, 09:48 // Actualitate //  Realitatea.md

Președinta țării, Maia Sandu, își sărbătorește astăzi, 24 mai ziua de naștere. Șefa statului împlinește onorata vârstă de 50 de ani.

Maia Sandu s-a născut în anul 1972, în satul Risipeni, raionul Fălești. Între anii 1989 și 1994 a studiat la Academia de Studii Economice a Moldovei (ASEM), Facultatea de Management. Din 1995 până în 1998 a studiat relații internaționale la Academia de Administrare Publică de pe lângă președintele Republicii Moldova. În perioada 2009−2010 a studiat la John F. Kennedy School of Government⁠(en) (SUA), obținând titlul de Master în administrație publică. Între 2010 și 2012, Maia Sandu a activat în calitate de consilieră a  Directorului Executiv la Banca Mondială, în Washington, SUA.

Maia Sandu a fost ministră a Educației în perioada 24 iulie 2012 și 30 iulie 2015, în trei Guverne consecutive: Filat II, Leancă și Gaburici, fiind susținută în funcție de PLDM.

Spre sfârșitul anului 2015 s-a distanțat de PLDM, declarând că își dorește o „clasă politică care să iubească poporul mai mult decât propriul buzunar”. Astfel, la 23 decembrie 2015 și-a lansat propria platformă care urma să devină partid, intitulată „În pas cu Maia Sandu”.

Ulterior, la începutul lunii ianuarie 2016 s-a aflat că, denumirea viitorului partid urmează să fie „Partidul Acțiune și Solidaritate”. Oficial, PAS a fost creat la data de 15 mai 2016.

În 2016, Maia Sandu a fost contracandidata lui Igor Dodon la alegerile prezidențiale. În turul întâi de scrutin, care s-a desfășurat pe 30 octombrie, Maia Sandu a reușit să acumuleze 549.152 de voturi, ceea ce reprezenta 38,71%, fiind surclasată doar Igor Dodon, care a reușit să acumuleze 47,98% din sufragii.

În acest context, s-a desfășurat al doilea tur de scrutin pe 13 noiembrie 2016, între Maia Sandu și Igor Dodon. În turul II, Maia Sandu de asemenea s-a plasat pe locul doi, de această dată obținând 766.593 de voturi (47,89%), în timp ce Igor Dodon a dobândit 834.081 de voturi (52,11%), ceea ce l-a desemnat președinte al țării pentru o perioadă de patru ani.

La data de 8 iunie 2019, după alegerile parlamentare care au adus-o pe Maia Sandu în funcția de deputată, aceasta a fost desemnată și aleasă în funcția de prim-ministră a Republicii Moldova, cu susținerea voturilor din partea deputaților PSRM și ai Platformei DA. Ulterior, pe 12 noiembrie 2019, Guvernul condus de Maia Sandu a fost demis prin moțiune de cenzură, înaintată de PSRM, votată în cadrul ședinței Parlamentului de 63 de deputați din fracțiunile PSRM și PDM.

La alegerile prezidențiale din 2020, Maia Sandu și-a înaintat din nou candidatura, decizia fiind luată și susținută de către PAS. După primul tur al alegerilor, Sandu a obținut cel mai mare punctaj, 36,16%, devansându-l pe președintele în exercițiu Igor Dodon cu 3,5 puncte procentuale. În turul doi de scrutin, desfășurat la data de 15 noiembrie, Maia Sandu a acumulat 57,72% (943.006 voturi), fapt ce a făcut-o să devină președintă a țării până în 2024. Curtea Constituțională a validat mandatul ei pe 10 decembrie.

Realitatea Live

05 Nov. 2026, 21:42
 // Categoria: Slider // Autor:  Ana Panaguța
05 Nov. 2026, 21:42 // Slider //  Ana Panaguța

Prim-ministrul Vasile Tofan spune că înțelege nemulțumirea oamenilor față de majorarea salariilor deputaților, mai ales în contextul în care populației i se cere să facă economii, iar pensiile nu pot fi majorate din lipsă de bani. Totuși, șeful Guvernului consideră că statul trebuie să ofere salarii decente pentru a atrage oameni competenți în Parlament și pentru a reduce riscul de corupție. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „Cutia neagră” de la TV8.

Întrebat dacă a susținut personal majorarea, premierul a răspuns că este „un jucător de echipă” și că înțelege argumentul potrivit căruia salariile mici pot favoriza corupția.

Tofan a explicat că unii oameni renunță la locuri de muncă mai bine plătite în sectorul privat pentru a activa în instituțiile statului, însă veniturile din sectorul public nu le permit întotdeauna să-și întrețină familiile.

În același timp, premierul a criticat situațiile în care persoane care au lucrat toată viața în sectorul public, cu salarii oficiale mici, dețin case și mașini, își trimit copiii la școli străine și merg în vacanțe. Acesta s-a întrebat din ce surse provin banii pentru un asemenea stil de viață, dacă nu din salarii.

„Dacă vrem să vină oameni capabili, oameni care pot contribui, trebuie să-i plătim cu salarii cât de cât decente. Până la urmă, sunt oameni care iau decizii care ne pot costa miliarde de lei și vreau să ia decizii bune și să vină oameni capabili în Parlament”, a afirmat premierul.

Totodată, premierul a declarat că nu consideră normal ca salariul președintei țării să fie de două ori mai mic decât cel al unui sudor.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!