Peste 260 de propuneri de îmbunătățire a legislației naționale electorale au fost lansate de către Asociația Promo-LEX, care susține modificările ce urmează să fie efectuate la Codul electoral. Declarațiile au fost făcute astăzi, 25 mai, la prezentarea proiectului de modificare al Codului electoral și a propunerilor de îmbunătățire a legislației conexe, organizat de Comisia Electorală Centrală, în parteneriat cu Asociația Promo-LEX, la care a luat parte și președintele Parlamentului, Igor Grosu, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, experți electorali străini, autorităților centrale, partidelor politice, organizațiilor societății civile etc.

Directorul executiv Promo-LEX, Ion Manole, a menționat că, cele peste 260 de propuneri de modificare a legislației, formulate de experți, au la bază analiza evoluțiilor în domeniul de referință din spațiul european, experiența de 30 de ani de dezvoltare a pluripartitismului în Republica Moldova și unele hotărâri ale Curții Constituționale, prevederile cărora sunt obligatorii, precum și constatările numeroaselor misiuni de observare a alegerilor.

Modificările recomandate de Promo-LEX se referă la majoritatea capitolelor Codului electoral existent, inclusiv, dreptul de a alege și de a fi ales, organele electorale, asigurarea materială a desfășurării alegerilor şi finanțarea campaniilor electorale, listele electorale, desemnarea și înregistrarea candidaților etc.

Directorul de program al Asociației, Nicolae Panfil, a salutat inițiativa de permanentizare a activității organelor electorale și cea de constituire și activitate a CEC în componența a 7 membri, doi dintre care vor reprezenta proporțional majoritatea și opoziția parlamentară. Totodată, pentru a evita riscul ca membrii CEC numiți de Parlament și Guvern să reprezinte doar majoritatea parlamentară, Promo-LEX recomandă ca, unul din doi membri ce urmează a fi desemnați de Guvern să reprezinte organizații ale societății civile, la fel cum unul din doi membri desemnați de Consiliul Superior al Magistraturii ar trebui să reprezinte un doctor în drept.

Alte reglementări prevăd extinderea categoriilor de date cu caracter personal din rapoartele financiare ale partidelor politice și ale concurenților electorali care urmează să devină publice. Acestea vor include numele și prenumele, locul de muncă și funcția publică sau de demnitate publică ocupată dacă este cazul, precum și data donației, suma donată și modul efectuării donației.

În contextul în care circa 85% din cheltuielile concurenților electorali sunt făcute pentru publicitate, Promo-LEX apreciază intenția CEC de a verifica mai minuțios aceste costuri prin solicitarea prestatorilor de servicii media, de a prezenta săptămânal, pe parcursul perioadei electorale, informații privind veniturile obținute din publicitatea politică/electorală. Experții consideră însă necesar ca această informație, de rând cu datele privind condițiile de oferire a spațiului publicitar (inclusiv prețul/minut) să fie făcute publice pe pagina CEC.

Totodată, modificarea cu privire la organizarea alegerilor pe parcursul a două zile, este agreată de Promo-LEX cu recomandarea de a stabili în Codul electoral lista de motive obiective pentru care se va permite o astfel de derogare.

„Este apreciată intenția CEC de a organiza secții de votare pentru o localitate sau mai multe localități în care, conform datelor Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene, se află temporar sau domiciliază permanent în străinătate cel puțin 500 de alegători cetățeni ai Republicii Moldova. Promo-LEX susține perfecționarea mecanismului de creare a secțiilor de votare pentru alegătorii din regiunea transnistreană prin raportarea datelor din Registrul de stat al alegătorilor la dinamica participării din ultimele trei scrutine naționale”, se precizează într-un comunicat de presă al Asociației.

Totuși, Promo-LEX este categoric împotriva admiterii caracterului discreționar în ceea ce privește organizarea alegerilor pentru alegătorii localităților din stânga Nistrului și consideră că este obligația statului Republica Moldova de a asigura condiții minime de a-și realiza dreptul de a alege pentru toți cetățenii săi.

Propunerile făcute de către Promo-LEX pot fi consultate aici.

Igor Grosu, în intervenția sa a declarat că modificările la Codul electoral, dar și a legislației conexă electorală vor fi adoptate până la finele anului curent, pentru a putea fi puse în aplicare la următoarele scrutine electorale – alegerile locale noi ordinare (2023), cele prezidențiale (2024) și parlamentare (2025).

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM

#alegeri #Cod electoral #Igor Dodon #Promo-Lex

Republica Moldova negociază accesul la achizițiile de tehnică militară prin programul european SAFE și explorează formule de cooperare cu România în domeniul apărării. Prioritatea autorităților de la Chișinău este procurarea unor interceptoare de drone, considerate o soluție mai accesibilă financiar pentru protejarea spațiului aerian. Declarațiile au fost făcute de premierul Vasile Tofan într-un interviu pentru Euronews România.

Șeful Guvernului a precizat că Republica Moldova vrea să colaboreze cu parteneri care dispun de tehnologii militare mai avansate, în contextul încălcărilor repetate ale spațiului aerian național. Potrivit premierului, au fost înregistrate peste 100 de survolări neautorizate.

În acest context, cooperarea cu România a fost discutată inclusiv în cadrul întrevederilor cu premierul Luca Niculescu. Unul dintre subiecte vizează accesul Republicii Moldova la achizițiile realizate prin programul european SAFE, destinat consolidării capacităților de apărare.

„Una din negocierile pe care le purtăm este ca Moldova să aibă acces la achizițiile din cadrul acestui program”, a declarat Vasile Tofan, menționând că autoritățile explorează mai multe formule de parteneriat cu România.

Premierul a subliniat că statutul de neutralitate al Republicii Moldova nu exclude investițiile în apărare și dezvoltarea capacităților de protecție a spațiului aerian.

Interceptoarele de drone, prioritatea achizițiilor

Printre principalele echipamente pe care Chișinăul intenționează să le procure se numără interceptoarele de drone. Potrivit premierului, acestea reprezintă o soluție mai eficientă din punctul de vedere al costurilor pentru contracararea aparatelor de zbor fără pilot care pătrund în spațiul aerian al țării.

Vasile Tofan a precizat că autoritățile nu urmăresc neapărat achiziționarea unor sisteme foarte sofisticate și costisitoare, precum Patriot, ci tehnologii de generație nouă, adaptate amenințărilor actuale, inclusiv dronelor de tip Geran și Shahed, utilizate de Rusia în războiul împotriva Ucrainei.

În paralel, Republica Moldova își propune să valorifice experiența Ucrainei în domeniul tehnologiilor militare. Premierul a amintit că a semnat recent, la Kiev, un acord de cooperare tehnico-militară, care ar urma să faciliteze accesul la tehnologii testate în condiții reale de război.

Întrebat despre alte posibile achiziții comune cu România și despre termenele în care ar putea apărea primele rezultate, Vasile Tofan a evitat să ofere detalii, invocând sensibilitatea subiectului. Acesta a declarat că autoritățile preferă să comunice public informațiile atunci când planurile se concretizează.