Deputatul Ilan Șor a rămas fără imunitate parlamentară, după ce astăzi, 26 mai majoritatea parlamentară PAS, cu votul parlamentarilor din cadrul Partidului Șor au încuviințat ridicarea acesteia, fiind bănuit de spălare de bani în proporții deosebit de mare și escrocherie, cu participarea unui grup criminal organizat, după ce procurorul general interimar, Dumitru Robu, a cerut acest lucru în cadrul ședinței penale de astăzi, 26 mai.

Deputații PCRM au anunțat la finalul primei dezbateri a solicitării ridicării imunității deputatului, Ilan Șor, că părăsesc ședința Parlamentului și nu vor participa la procedura de vot a cererii de ridicare a imunității, pentru că, cred ei că Dumitru Robu nu are împuterniciri de a putea solicita acest lucru.

Potrivit procurorului general interimar, Dumitru Robu, Ilan Șor și-a creat un grup criminal organizat, conectat la alte două grupe criminale ale lui Vladimir Andronachi și Veaceslav Platon au sustras din cele trei bănci vandalizate sume colosale de bani, sub pretextul reanimării financiare a acestora.

„Cauza penală în care este bănuit Ilan Șor, procurorii au finalizat investigarea cauzei, fiind anexată în dosarul denumit generic „frauda bancară”. În lunile august 2012-septembrie 2013, având un grup criminal organizat pentru a preluat controlul asupra băncilor BEM, Banca Socială și Unibank. Ilan Șor și-a organizat un grup criminal, în conlucrare cu Veaceslav Platon și Vladimir Andronachi. În acest mod, membrii grupului criminal, condus de Ilan Șor, fiind asistați în activitatea lor infracțională de alte persoane au obținut, utilizat și integrat mijloace financiare obținute fraudulos pentru a-și spori proprietățile atât pe teritoriul Republicii Moldova, cât și în alte state, iar povara responsabilității financiare a fost pusă pe seama bugetului public național. Sub falsa intenție de a redresa situația financiară a băncilor au sustras sume de bani colosale prin acordarea de credite neperformante unor companii nerezidente. Luând în considerare că urmează să fie efectuate unele acțiuni de urmărire penală în privința deputatului Ilan Șor solicit ridicarea imunității pentru spălarea banilor în proporții deosebit de mare și escrocherie, condus de un grup criminal”, și-a argumentat solicitarea procurorul general interimar.

Robu a declarat de la tribuna Parlamentului au fost puse sechestre în proporții 53 % din suma totală furată din cele trei bănci, pe bunurile persoanelor ce se fac vinovate de sustragerea banilor din sistemul bancar. Procurorul general interimar a precizat că, sechestru a fost aplicat atât pe bunurile deținute de aceste persoane la noi în țară, cât și peste hotarele Republicii Moldova, iar procurorii continuă să investigheze acest aspect.

Deputatul PAS Lilian Carp l-a întrebat pe Robu dacă Procuratura Generală deține probe concludente și argumente bine întemeiate față de parlamentarii Marina Tauber și Ilan Șor, în condițiile în care, anterior imunitatea acestor deputați, în cadrul Parlamentului de legislatura a X-a a fost ridicată, iar ulterior, Procuratura a clasat dosarul.

Procurorul general interimar a dat asigurări că, „dosarele sunt temeinic argumentate”, motiv pentru care a venit cu solicitarea de a le fi ridicate imunitatea.

„Vă asigur că dosarul în care sunt vizați Ilan Șor și Marina Tauber va avea finalitate și va fi diferit justiției. În cererile pe care le-am înaintat este menționat: ridicarea imunității, pentru a fi trimis în judecată. Iar circumstanțele care au stat la baza scoaterea doamnei Tauber de sub urmărire penală pe cauza în care i-a fost ridicată imunitatea în 2019, în curând, cetățenii vor afla care au fost circumstanțele și motivele – nu de drept, dar de fapt”, a spus Robu.

Amintim că, la ședința Parlamentului din săptămâna trecută, procurorul general interimar a venit cu patru cereri de ridicare a imunității parlamentare pentru deputații, Ilan Șor și Marina Tauber, care sunt vizți în dosarul „frauda bancară”, pentru a putea fi supuși unor acțiuni procesual-penale.

#deputati #Dumitru Robu #Ilan Șor #imunitate parlamentară #Procurorul General

„Noul plan de apărare al NATO ar include atacuri adânci în teritoriul rusesc. Comandanții spun că armele de precizie cu rază lungă de acțiune sunt cruciale pentru a descuraja Moscova să atace alianța”. Este titlul unui articol din Wall Street Journal care abordează noile strategii ale Alianței Atlantice în fața riscului de atacuri din partea Federației Ruse, scrie mediafax.ro.

„Războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu obligă NATO să își regândească contra-strategiile împotriva unui atac rusesc, inclusiv luând în considerare posibilitatea de a ataca adânc în teritoriul rus”.

În iunie, ofițeri superiori și oficiali din întreaga Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord s-au reunit pentru primul Simpozion privind Atacul Adânc.

Accentul se pune pe descurajare: dacă Rusia ia în considerare acțiuni împotriva Alianței Atlantice, trebuie să știe că poate primi un răspuns pe teritoriul său, cum ar fi vizarea bazelor militare, a depozitelor de arme și a centrelor de comandă.

Raportul Wall Street Journal continuă: „Descurajarea forțelor convenționale ale Kremlinului necesită acum o prevenție mai activă sau, în termeni militari, «negare»”. Asta implică nu doar bombardarea trupelor care ar putea trece peste graniță, ci și lovirea bazelor militare, a depozitelor de aprovizionare și a instalațiilor industriale din spatele liniei frontului, pe teritoriul rusesc”.

Comandantul Suprem Aliat din Europa, Alexus Grynkewich, este, de asemenea, citat, explicând că NATO, în cazul unui atac rusesc, nu numai că va opri ofensiva, dar va distruge și structurile sale de sprijin.

Utilizarea armelor nucleare nu este prevăzută, în timp ce un general polonez, Ireneusz Nowak, explică faptul că lecția războiului din Ucraina ne arată că nu este suficient să ne apărăm de o invazie, ci că este necesar și să contraatacăm.

Potrivit lui Nowak, mesajul trebuie să fie clar: nu faceți nimic prostesc, pentru că vă putem pedepsi. Nowak adaugă: „Dar pentru a fi credibili, trebuie să avem aceste capacități”.