Deputatul Partidului „ȘOR”, Denis Ulanov, l-a pus în dificultate pe procurorul general interimar, după ce a explicat în detalii ce s-a întâmplat cu adevărat la Banca de Economii și cum au dispărut cele 13 miliarde de lei din rezervele Băncii Naționale. El a atras atenția că subiectul acestui dosar penal sunt anume garanțiile acordate de stat, nu creditele acordate de BNM de-a lungul anilor.

„În dosarul penal despre frauda bancară, prejudiciul, așa cum a fost stabilit el de procurori, înseamnă nu creditele neperformante, care nu au fost returnate la timp sau deloc. Paguba se referă la creditul acordat de Banca Națională, urmate de garanțiile de stat, iar apoi decizia Guvernului Filip, în 2015, de a pune această povară pe umerii bugetului de stat. În 27 noiembrie 2014 a fost o emisie monetară, s-au tipărit bani, după aceea, în martie 2015, a fost acordată a doua tranșă a creditului de urgență. Iar aceste credite de urgență, adică banii oferiți băncii pentru creșterea lichidităților, cum a spus domnul Drăguțanu în cadrul conferinței din 1 decembrie 2014, erau gestionați de BNM și de Comitetul pentru Stabilitate Financiară, din care făceau parte prim-ministrul Leancă, ministrul Finanțelor, directorul CNA și alții”, a menționat Ulanov.

Potrivit lui, anume aceste persoane, prin propriile decizii și semnături, decideau ce se întâmplă mai departe cu acest credit de urgență.

„Totul arăta frumos, însă, în realitate s-a dovedit a fi o escrocherie de proporții, pentru care încercați acum să învinuiți cu totul alte persoane. Nici Ilan Șor, nici Marina Tauber nu au nimic cu banii statului care au fost acordați și distribuiți prin deciziile Guvernului, miniștrilor, guvernatorul BNM și cei din subordinea lor. În legătură cu aceste persoane aveți bănuieli rezonabile?”, a întrebat deputatul, însă procurorul Robu a evitat să ofere un răspuns.

Denis Ulanov a mai precizat că însuși guvernatorul BNM de atunci, Dorin Drăguțanu, a confirmat acest lucru, în cadrul unei conferințe de presă, pe 1 decembrie 2014.

„Într-o singură zi, pe 27 noiembrie, au avut loc un șir de evenimente: hotărârea Curții Supreme de Justiție privind întoarcerea pachetului de control statului, decizia Consiliului Concurenței cu privire la ajutorul de stat, a fost instituită administrare specială la bancă, iar a patra decizie consta în înlăturarea acționarilor din sfera de luare a deciziilor cu privire la activitatea băncii. Tot ce a avut loc după aceea, s-a făcut la decizia funcționarilor de stat. Solicitarea banilor, distribuirea și destinația lor. Este vorba de acele 13 miliarde de lei. Înainte de asta, Guvernul Leancă și-a asumat în două rânduri răspunderea pentru a putea întreprinde aceste acțiuni și a adaptat legislația în așa fel încât care le-ar fi permis să nu întâmpine piedici. De ce a fost nevoie să acorde bani unor bănci, pentru a le crește volumul de lichidități și să anunțe societatea că acestea vor continua să activeze, iar apoi să desființeze băncile, iar banii să-i distribuie, iar după aceea, să pună totul pe umerii acționarilor și a altor persoane care nu au nimic în comun cu modul în care s-au distribuit acești bani?”, a întrebat Ulanov.

În altă ordine de idei, deputatul Partidului „ȘOR” l-a întrebat pe procurorul general interimar de ce până acum nu există dosare penale pe numele persoanelor care au luat credite de la BEM și nu le-au mai întors. Și aici, șeful Procuraturii a fost evaziv în răspunsul său.

„Procuratura Generală și Procuratura Anticorupție are tone de hârtii de la Banca de Economii, din 2014, când pachetul de control se afla în la acționarii privați. Declarațiile depuse la Procuratură și materialele cu privire la creditele neperformante, acordate de Banca de Economii, sunt fără număr. Eu am auzit însă doar despre dosarul penal pe numele lui Gacichevici, care se află pe rol de cinci sau șase ani, de un dosar penal pe o companie care a luat un credit pentru a procura un hotel, precum și unul pe numele unui casier din BEM, care a luat nu știu câți bani. Și cam atât. Când veți înainta învinuiri, la modul practic, sutelor de companii, persoanelor fizice, beneficiarilor, directorilor, celor care au organizat acordarea acestor credite, persoanelor interpuse, pentru faptul că au adus BEM în prag de faliment cu mult înainte ca acolo să vină acționarii privați? Iar apoi, aceste miliarde a fost acoperite cu creditele de urgență. Nu a fost deschis nici un dosar pe numele celor care au scos cu vagoanele banii din BEM”, a mai spus Denis Ulanov.

#Denis Ulanov #Partidul Șor #Procuratura

Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale tronsonului bulgar în ultimele 24 de ore, însă navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare, scrie antena3.ro.

Nivelul fluviului a crescut la majoritatea stațiilor de monitorizare din părțile vestice și centrale ale tronsonului bulgar, arată datele Agenției Executive pentru Explorarea și Întreținerea Dunării, valabile la data de 29 august.

Cea mai mare creștere, de 9 centimetri, a fost înregistrată la Lom. La Vidin, nivelul Dunării a urcat cu 7 centimetri, iar la Novo Selo, cu 6 centimetri.

Creșteri mai mici au fost raportate la Oryahovo, de 4 centimetri, și la Nikopol, de 2 centimetri. La Svishtov, nivelul apei a rămas neschimbat.

Situația este diferită mai la est, unde fluviul continuă să se retragă. Nivelul apei la Ruse a scăzut cu 7 centimetri în ultima zi, în timp ce la Silistra s-a înregistrat o scădere de 1 centimetru.

Bulgaria ridică un dig de 300 de metri pe Dunăre

Situația de la Dunăre rămâne una fără precedent. În urmă cu câteva zile, apa crescuse ușor, iar asta a permis centralei să mențină în funcțiune Unitatea 5, dar la un nivel redus, de 91,4% din capacitate.

Astfel, ca să țină în funcțiune centrala nucleară de la Kozlodui, Bulgaria a decis să construiască un dig pe Dunăre, chiar în apropierea reactoarelor.

Digul ar urma să aibă între 250 și 300 de metri lungime. Cifra exactă se va stabili în etapa de proiectare. Petrova estimează că lucrarea propriu-zisă va dura undeva la 10-15 zile.

Proiectarea a început deja pentru varianta aleasă, dar autoritățile analizează în paralel și alte soluții. Una dintre ele ar fi aducerea apei la centrală din rezervoare interne. Studiile preliminare pentru toate variantele au fost, între timp, finalizate.
Bulgaria s-a mișcat și din timp. Încă de la începutul lunii iulie, când au apărut primele semne ale unei secete prelungite, la centrală a fost înființat un grup de lucru care analizează toate soluțiile tehnice posibile.

În paralel, ministrul Petrova a ținut legătura cu omologul său sârb, Dubravka Djedovic, pentru ca Serbia să contribuie, prin complexul hidroenergetic Djerdap – denumirea sârbă pentru Porțile de Fier, administrat împreună cu România – la menținerea nivelului Dunării la Kozlodui peste pragurile critice.