Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a promulgat legea adoptată de Duma de Stat a Rusiei prin care este eliminată limita superioară de vârstă pentru recruții din armată.

Presa internațională scrie că Rusia a suferit pierderi neașteptate în invazia sa din Ucraina, care a intrat deja în a patra lună, având zeci de mii de soldați uciși sau răniți. Serviciile secrete britanice au estimat luna aceasta că Rusia a pierdut aproximativ o treime din forțele sale terestre.

Ar fi 30.000 de morți în rândul rușilor, potrivit Ucrainei, în timp ce guvernul britanic estimează un bilanț de aproximativ 15.000 de morți. Prin comparație, pierderile sovietice în cei nouă ani de război în Afganistan au fost de aproximativ 15.000. Rusia a furnizat un bilanț de 1.351 de morți la 25 martie, pe care de atunci nu l-a mai actualizat.

Putin speră astfel că eliminarea limitei de vârstă pentru recruții militari va atrage veteranii cu experiență și va contribui la atenuarea pierderilor. O altă măsură care se pare că este avută în vedere la Moscova este reducerea perioadei de pregătire a recruților înainte de a fi trimiși pe front.

Anterior, armata avea limite de vârstă de 18-40 de ani pentru cetățenii ruși și de 18-30 de ani pentru străini.

Rusia a prezentat această măsură ca fiind necesară pentru a recruta mai mulți specialiști. Noua lege spune că specialiștii sunt necesari pentru a opera arme de înaltă precizie și că „experiența arată că devin astfel de specialiști la vârsta de 40-45 de ani”. De asemenea, ar putea fi recrutați mai mulți medici, ingineri și experți în comunicații.

Rusia are în prezent peste 400.000 de soldați profesioniști, cu contract, în cadrul forțelor sale armate active, care numără 900.000 de oameni. De asemenea, poate mobiliza aproximativ două milioane de rezerviști, spun analiștii militari.

Armata ucraineană este mult mai mică – are aproximativ 200.000 de soldați activi și 900.000 de rezerviști, deși a mărit aceste cifre prin mobilizarea în masă decretată când Rusia a invadat țara la 24 februarie 2022. În conformitate cu actuala lege marțială, Ucraina le interzice bărbaților cu vârste cuprinse între 18 și 60 de ani să părăsească țara, cerându-le să rămână și să lupte. De aceea, femeile, copiii și bătrânii formează marea majoritate a refugiaților. Armata ucraineană spune că nu recrutează încă femei, dar unele pot fi înrolate în mod excepțional, dacă sunt necesare competențele lor în medicină, IT sau în alte domenii.

#armata #limita de vârstă #Rusia

81 de foști deputați ai Primului Parlament al Republicii Moldova, semnatari ai Declarației de Independență, cer retragerea proiectului de lege inițiat de 13 deputați PSD din România, care ar putea restrânge dreptul descendenților foștilor cetățeni români de a redobândi cetățenia. Aceștia susțin că eventualele fraude cu documente trebuie combătute prin controale și anchete, nu prin limitarea drepturilor unei întregi comunități, transmite Moldova 1.

Într-un apel public adresat președintelui, Parlamentului și Guvernului României, dar și autorilor inițiativei legislative, foștii deputați contestă argumentele privind numărul mare de dosare, suprasolicitarea Autorității Naționale pentru Cetățenie și existența unor rețele care ar falsifica documente pentru obținerea cetățeniei române.

„Frauda se combate prin controale și prin aplicarea legii, nu prin restrângerea drepturilor unei întregi comunități”, se menționează în apel.

Semnatarii avertizează că modificările propuse ar putea afecta legătura istorică și juridică dintre România și urmașii cetățenilor români din Basarabia. Aceștia amintesc de ocupația sovietică din 1940 și de familiile despărțite în urma evenimentelor istorice, subliniind că problema cetățeniei ține nu doar de proceduri administrative, ci și de identitate și continuitate istorică.

În același timp, foștii deputați invocă actualul context geopolitic și susțin că România trebuie să păstreze o politică de apropiere față de Republica Moldova.

„Nu este momentul să ridicăm bariere acolo unde istoria ne cere să construim punți. Dacă România vorbește despre solidaritate, despre unitatea națiunii române și despre perspectiva reîntregirii, atunci politicile sale față de românii din Republica Moldova trebuie să fie coerente cu aceste principii”, se arată în document.

Prin urmare, cei 81 de foști deputați solicită retragerea proiectului în forma actuală și organizarea unor consultări reale cu reprezentanții comunității vizate.

Ce prevede proiectul contestat

Inițiativa celor 13 deputați PSD a fost înregistrată la Senatul României pe 15 septembrie 2026 și vizează modificarea Legii cetățeniei române. Proiectul urmărește restrângerea procedurii speciale de redobândire a cetățeniei, astfel încât descendenții foștilor cetățeni români să nu mai poată solicita cetățenia în nume propriu în condițiile actuale.

În prezent, articolul 11 din lege permite extinderea procedurii până la descendenții de gradul al treilea, inclusiv strănepoții.

Autorii inițiativei își justifică propunerea prin volumul mare de solicitări, întârzierile în examinarea dosarelor și suspiciunile de fraudă cu acte de stare civilă. Potrivit argumentelor prezentate de aceștia, în 2025, peste 150.000 de dosare se aflau în așteptare la Autoritatea Națională pentru Cetățenie.

Subiectul a fost abordat și în timpul vizitei oficiale a premierului român Luca-Alexandru Niculescu la Chișinău, pe 27 octombrie. Într-un interviu pentru TVR Moldova, acesta a declarat că va analiza inițiativa după revenirea la București și după discuții cu oficialii Republicii Moldova, precizând însă că va respecta independența și atribuțiile Parlamentului.