Liderul partidului ce-i poartă numele „Ilan Șor” este primul pe lista electorală a formațiunii în cadrul alegerilor parlamentare anticipate din 11 iulie curent, deși este fugar de aproape doi ani, la ședințele Parlamentului din legislatura a X-a a participat o singură dată și plus la toate este condamnat în prima instanță la şapte ani şi şase luni de închisoare, pentru escrocherie şi spălare de bani, în dosarul „furtul miliardului”.

Pe poziția a doua se regăsește actuala deputată, Marina Tauber, care la fel a fost suspectată în dosarul furtului miliardului. Ba mai mult, aceasta a rămas pe o perioadă scurtă și fără imunitate, apoi reținută în cadrul acestei urmăriri penale, ca mai apoi să fie eliberată.

Al treilea pe lista electorală este Vitalie Balinschi.

Următoarele trei poziții în listă sunt ocupate de actuali deputați ai Partidului Șor, suspectați în dosarul „furtului miliardului” și concesionării Aeroportului. Este vorba de Ulanov Denis, Jardan Petru și Reghina Apostolova, cărora le-a fost ridicată imunitatea, reținuți, iar ulterior eliberați și cercetați în stare de libertate.

Poziția șapte este ocupată de Vadim Fotescu. În 2019, Fotescu a candidat exact pe același loc.

Locul opt și nouă este ocupată de actuali deputați transfugi din cadrul Platformei „Pentru Moldova” – Vladimir Vitiuc și Violeta Ivanov.

A zecea poziție este completată de Olga Romanova.

Lista este continuată de Sergiu Sîrbu, Igor Himici, Ruxanda Glavan și alți transfugi ex-deputați democrați.

Precizăm că, Partidul Șor a fost înregistrat de Comisia Electorală Centrală la data de 14 mai curent, iar în buletinul de vot vor ocupa poziția a patra.

Întreaga listă a candidaților la funcția de deputat în cadrul alegerilor parlamentare anticipate o puteți consulat mai jos.

#alegeri anticipate #candidati #lista #Partidul Șor

Schimbările climatice fac ca Pământul să devină treptat tot mai rotund, arată un nou studiu. Descoperirea este un semnal al schimbărilor climatice provocate de om, iar urmărirea formei Pământului poate ajuta la înțelegerea impactului real pe care îl au oamenii asupra calotelor glaciare, scrie antena3.ro.

Planeta noastră nu este o sferă perfectă. Din cauza mișcării de rotație, este ușor turtită la poli și bombată la mijloc. Noul studiu arată însă că Pământul se rotunjește într-un ritm tot mai accelerat, în mare parte din cauza schimbărilor provocate de topirea gheții de la poli.

Concluzia se aplică doar părții solide a planetei, pentru că oceanul continuă să se bombeze tot mai mult în zona Ecuatorului.

Studiul, publicat pe 9 septembrie în revista JGR Solid Earth, s-a bazat pe măsurători directe realizate prin sistemul global de navigație prin satelit (GNSS), pentru a urmări cum se schimbă forma planetei de-a lungul timpului. Deși oferă măsurători directe, sistemul are și limite.

De exemplu, există puține stații GNSS în apropierea Polului Nord și a Polului Sud și foarte puține în largul oceanelor, unde trebuie montate pe geamanduri.

Christoforos Kotsakis, profesor de geodezie la Universitatea Aristotel din Salonic, Grecia, a dezvoltat o nouă metodă de analiză a datelor GNSS, care surprinde mai bine schimbările de la suprafața planetei.

Cercetătorul a constatat că, între 2011 și 2015, polii s-au ridicat, iar bombarea de la Ecuator s-a redus, fiecare cu aproximativ un milimetru pe an. Pare puțin, având în vedere că diametrul Pământului la Ecuator este de aproximativ 12.756 de kilometri.

Schimbarea este însă mai mare decât cea din perioada 1997-2000, când Pământul se rotunjea cu aproximativ 0,5 milimetri pe an. Asta înseamnă că, de la un deceniu la altul, ritmul în care se rotunjește planeta crește cu 0,4 milimetri pe an.

Potrivit lui Kotsakis, fenomenul este provocat de topirea gheții de la poli, care reduce presiunea asupra scoarței terestre și îi permite acesteia să se ridice încet, la fel cum aluatul crescut revine la forma inițială după ce apeși cu degetul în el.
În același timp, masa tot mai mare din zona Ecuatorului apasă pe scoarță în acea regiune, reducându-i bombarea.

Există însă și o capcană: dacă luăm în calcul împreună partea solidă a Pământului și oceanul, planeta devine de fapt mai turtită, cu aproximativ 0,8 milimetri pe an, pentru că, pe măsură ce apa se deplasează dinspre poli, oceanul se bombează tot mai mult la Ecuator.

Această „greutate a apei” depășește efectul de rotunjire care are loc în roca de dedesubt.

Alte cercetări au arătat că aceste schimbări încetinesc și rotația Pământului.

Oamenii de știință urmăresc schimbările de formă ale Pământului și prin măsurători ale câmpului său gravitațional, care variază în funcție de masa fiecărei regiuni.

Kotsakis a constatat că datele GNSS și măsurătorile câmpului gravitațional nu se potrivesc perfect, ceea ce arată că forma planetei și câmpul ei gravitațional nu evoluează în perfectă sincronie.

Cele două metode pot fi însă folosite împreună pentru a urmări efectele majore ale schimbărilor climatice, în special topirea gheții din Groenlanda și Antarctica și mișcările variabile ale apei din oceane.