Comisia pentru Situații Excepționale (CSE) a intervenit cu noi măsuri. Printre principalele măsuri se numără stimularea exportului de produse agricole perisabile, comercializarea de arme și muniții din circuitul civil și alte decizii legate de refugiații din Ucraina. Potrivit Dispoziției aprobate în cadrul ședinței de astăzi a CSE, prezidată de prim-ministra Natalia Gavrilița, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, în comun cu Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, urmează să elaboreze și să aprobe o procedură de realizare a exportului prin coridoare verzi, instituite la punctele de trecere a frontierei de stat.

Totodată, va fi interzis importul de produse alimentare, în cazul în care a rămas mai puțin de o jumătate din termenul de expirare, stabilit de producător. Pentru produsele cu termenul de valabilitate de la 90 zile până la 18 luni, interdicția de import se va aplica la atingerea cotei de 1/3 din perioada de valabilitate a produsului.

„La fel prin decizia CSE se permite comercializarea de arme și muniții din circuitul civil de către armurieri către persoanele autorizate cu mai multe condiții care țin de spațiile de comercializare a armelor, spațiile de depozitare dar și procedura de înregistrare a itemilor comercializați în registrul de evidență a munițiilor comercializate, cu informarea zilnică a subdiviziunii de resort a Poliției”, mai precizează Guvernul.

O altă prevedere a Dispoziției se referă la includerea copiilor refugiaților ucraineni, aflați pe teritoriul țării noastre, în Programul unic al asigurării obligatorii de asistență medicală (AOAM). Cheltuielile suportate de instituțiile medicale vor fi acoperite de către UNICEF, în baza Acordului de parteneriat încheiat în acest scop cu CNAM.

A fost prelungit, până la 30 iunie 2022, termenul de plată a drepturilor de import de către S.A. „Moldovagaz” al gazelor naturale transportate prin conducte pe parcursul lunii aprilie 2022. Prețurile pentru furnizarea gazelor naturale, aplicate începând cu 1 iunie, urmează a fi examinate și aprobate de către ANRE până la sfârșitul lunii curente.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

#Comisia pentru Situații Excepționale #CSE #Guvern

Înalți oficiali ai Uniunii Europene au fost vizați de atacuri cibernetice de tip „spearphishing”, atribuite unor hackeri susținuți de guverne străine, care au încercat să le preia conturile de mesagerie, transmite adevărul.ro.

Informația apare într-o prezentare internă a structurii de apărare cibernetică a UE, obținută de POLITICO.

Documentul a fost prezentat în luna iulie unor reprezentanți ai guvernelor statelor membre și include „preluarea controlului asupra conturilor înalților funcționari” printre principalele amenințări cibernetice cu care se confruntă Uniunea Europeană.

Este pentru prima dată când o structură europeană recunoaște public că oficiali ai UE au fost ținta unor astfel de atacuri prin intermediul aplicațiilor de mesagerie. Prezentarea reprezintă, de asemenea, prima situație raportată în care o autoritate europeană leagă oficial aceste atacuri de un guvern străin.

Mesaje personalizate și tehnici de manipulare

Potrivit documentului, atacurile au fost realizate prin campanii de „spearphishing sponsorizat de stat”. Hackerii au folosit tehnici de inginerie socială și au pregătit mesaje personalizate pentru a-i determina pe oficialii vizați să acceseze linkuri suspecte sau să ofere informații care puteau permite compromiterea conturilor.

Autoritățile europene responsabile de securitatea cibernetică au raportat opt„incidente semnificative” în instituțiile UE de la începutul acestui an.

În luna martie, cel puțin cinci agenții naționale de securitate cibernetică și de informații au avertizat în legătură cu o serie de campanii de hacking desfășurate prin aplicații precum Signal și WhatsApp.

Olanda indică Rusia drept sursa atacurilor

Serviciile de informații din Olanda au atribuit aceste campanii Rusiei. Germania a avertizat, la rândul său, că atacurile vizează persoane cu funcții importante din politică, armată și diplomație, precum și jurnaliști de investigație.

Una dintre vulnerabilitățile identificate la nivel european este utilizarea unor soluții tehnice diferite de către instituțiile UE. Acestea nu dispun în prezent de un sistem comun pentru schimbul de documente sensibile, ceea ce complică protejarea informațiilor la nivelul întregii Uniuni.

Comisia Europeană nu a oferit detalii despre propriile practici de securitate cibernetică atunci când a fost solicitată să comenteze informațiile.